Atribut

[Mariana Suciu]

Nervuri mustesc... Aorte de arbori smulși din sfera
metamorfozei calde pământul înconjoară.
Privirea căprioarei ascunde mortiera,
sub filigran de ceață e văduva-vioară.

Imperceptibil murmur, la miezul nopții, orbii
îi sfredelește-n suflet. Răstălmăcind, sistola
zăgazul metafizic îl frânge. Albi sunt corbii
în spațiul dintre gânduri. Înaltă cât cupola,

e umbra ce-nflorește nisipuri în pustiul
pe care zeul minții, cu pașii-i arși, măsoară.
Îmbobocește-n sânge, perlată-n argintiul
peniței ce marchează nirvana interioară,

o floare ce sub talpă atinge absolutul.
Arcușul rupt e duhul esenței... Atributul!

[Mariana Suciu]

Dragă prezența d-voastră, Nikol. Mulțumesc!

[Nikol MerBreM]

"sub filigran de ceață e văduva-vioară", sub filigran de muză, poezia :)!

Drag,

Nikol

[Mariana Suciu]

Mulțumesc frumos, d-na Ana Cîmpeanu, pentru bunăvoința de a citi și comenta textul meu. Mă bucur că va plăcut!
Stimă și considerație,

[Ana Cîmpeanu]

Pletoră de jargon medical, muzical, arhitectonic, filosofic. Neologisme rafinate care construiesc imagini artistice sofisticate, lucrate elegant. Mie imi place rezultatul final. 

e umbra ce-nflorește nisipuri în pustiul 
pe care zeul minții, cu pașii-i arși, măsoară. 
Îmbobocește-n sânge, perlată-n argintiul 
peniței ce marchează nirvana interioară,

Frumoasă imagine!

[Mariana Suciu]

D-na Elena Mititelu, d-le Vasile Burdușa, vă mulțumesc mult pentru citire!

[Mariana Suciu]

  D-na Vasilisia, comentariul meu era adresat d-nei Valeria Merca și îmi pare rău că el a fost înțeles greșit. Vă rog frumos să citiți comentariile mele anterioare și cred că veți vedea că au fost niște răspunsuri pertinente și respectuoase cu privire la textul în cauză. Citesc întotdeauna observațiile făcute la textele mele și încerc să refac ceea ce se poate, în limita timpului pe care îl am.

 Singura mea greșeală, se poate să fi fost că nu am observat comentariul d-voastră cu privire la acord și am răspuns d-nei Merca, fără să vă răspund în prealabil, d-voastră. Pentru acest lucru, îmi cer scuze.

 În ceea ce privește afirmația mea cu privire la acel suflu de gheață, rămân la aceeași părere. Dar cred că nu am jignit pe nimeni. Nu am dat nici un nume, iar tonul folosit a fost unul respectuos. Comentariul nu avea nici o legătură cu textul de față. E ceea ce am simțit si simt.

  Vă mulțumesc frumos pentru răbdarea de care ați dat dovadă!
Cu aceeași stimă,
Mariana

[Vasilisia Lazăr]

Cu alte cuvinte noi suntem cei care nu pricepem. Bun și așa!

[Mariana Suciu]

 Vizavi de acest text, răspunsul vi l-am dat în comentariul anterior. Iar ceea ce am scris în subsolul acelui comentariu, nu are absolut nici o legătură cu textul de față.
Mulțumesc!

[Valeria Merca]

Îmi pare rău, Mariana. Eu ți-am vorbit cu sinceritate. Am simțit asta din  modul  în care ai ordonat/ combinat cuvintele. Îți dau un exemplu: Răstălmăcind, sistola/zăgazul metafizic îl frânge. Chiar dacă am înțeles ceea ce ai vrut să spui, exprimarea nu e tocmai firească, cele două substantive care se succed nu sună tocmai bine. E o inversiune acolo, de altfel, ai mai multe asemenea inversiuni în text. Apoi, în aceeași strofă nu am înțeles care este subiectul pentru îi sfredelește - deoarece tu ai în vers orbii. Nici aici nu e clară exprimarea.

cu drag, 

[Vasilisia Lazăr]

Mariana, eu mă refeream la acord. Chiar nu știu despre ce suflu de gheață vorbești tu. :(