Ana (5). Fire de pelin

[gina zaharia]

Ai crezut că singurătatea are flori tropicale
și te va dezmierda precum luna flămândă pe o plajă exotică,
dar zilele aveau buzunare sparte, iar bucuriile mărunte se pierdeau repede,
ceasul din turnul catedralelor bătea tot mai des, 
în zadar fugea dorul precum căprioarele prin tufișuri,
îi făceai semn să se întoarcă și îl întrebai ce mai știe despre tine.

Te prefăceai că nu-ți pasă și ai fugit până în pragul serii, 
ai adormit într-o carte cu greieri să-ți limpezească inima, dar n-a fost de ajuns, 
îmi plăcea cum te frământai, Ana, zâmbetul tău venea din cochilii de scoici
învățate să aștepte,
toate promisiunile tale s-au zdrobit de stânci și au luat-o la vale, 
acolo era casa ta.

Ai aprins felinare pe pereții de ceară ai gândurilor, 
pâlpâie a dragoste veche, pierdută în hornul depărtărilor, 
te-ai apropiat cu sfială, fereastra era deschisă, ușa la fel, 
pe masă – două pahare cu vin, un trandafir și scrisoarea de peste ocean.

Îți amintești, Ana?
ai scris-o cu Amazonul în ochi,
ai lăsat să se creadă că lumea ta e o bijuterie scumpă,
toți te-au crezut, eu adunam firele de pelin dintre amintiri,
acum lasă-mă să-ți povestesc despre tine.

[gina zaharia]

Mulțumesc, draga mea Lisia!

[gina zaharia]

Mă bucur că v-ați familiarizat cu Ana, Valeria! Deja se simte de-a casei! :)))

Mulțumiri, 

[gina zaharia]

Mulțumesc, da Coza! Ei, tristețea e din flori tropicale :)))

[gina zaharia]

O Ană care se zidește iluzoriu... da, da, Gabriel! Mulțumesc mult!

[gina zaharia]

Am în gând un copac. Îl tai, fac din el o luntre și trec Amazonul. Nu de alta, dar sunt curios cum e să dormi într-o carte cu greieri. Nu-mi spune tu, Gina, las-o pe ea să ne spună... în continuare, într-un alt poem.

Ce frumos, ce frumos! Și iată că mi-a trecut prin suflet o comoară, dar tot din cartea cu greieri cred că este! Oricum, o să țină minte! :)

Vă mulțumesc, dle Tudor Cicu!

[gina zaharia]

Da, Sofi, cred că e bine să se mai strecoare din când în când și pelinul, altfel de unde atâta nectar? :)))

Drag, 

[gina zaharia]

O fi, Roberta! :)

Mulțumesc!

[gina zaharia]

Mihaela, dacă tot îmi povestește, de ce n-aș bârfi și eu puțin? :)))

Îmbrățișări!

[gina zaharia]

Cred că are suflet amazonian, dle Valerian! :)))

Și stima mea, 

[Vasilisia Lazăr]

Ana, ai aprins felinare pe pereții de ceară ai gândurilor, pâlpâie a dragoste veche, pierdută în hornul depărtărilor. Minunat!