Casa cu oglinzi

[Nikol MerBreM]

pe buza înserării
gândurile oamenilor fără o aripă
exersează zborul

amerizează des
în mări de poeme
cuvinte aurite
smulg luminii
făgăduințe

oglinzile joacă șah
sub pupile obosite
cedează visului

oglindă-oglinjoară
cine?

cine sunt?

a uitat să se întrebe
femeia cu gust de upgrade
seară de seară își lipește pe chip
femei tinere
omorându-se pixel cu pixel
de dragul unui poet

din când în când
fură potirul lui Hebe
și toarnă nectar contrafăcut
la mesele din Parnas

amanetând realitatea
pe criptosecunde de poleieli
smulse dintr-un oracol A.I. prost
fură cuvintele altora
și cu ele își țese haină nouă

pentru el

au aromă de vanilie și măr copt
de dragoste și cădere
îmbrățișează și cuceresc

oglindindu-se în slove
precum Narcis
poetul aplaudă straie-lipsă
însetat
mușcă din fructul oprit
furat din pomul cu litere

flic-flac
maimuțe zburătoare naive
supralicitând haruri
întregesc tragicul decor

plâng

casa cu oglinzi e în derivă
Doamne
oprește căderea
hoaței de cuvinte
mult a iubit

Themis își lustruiește balanța

prăbușit după un nor
Dumnezeu trist rostogolește o lacrimă
șterge de-a valma pixeli și cuvinte

Eva rușinată dă vina pe A.I.
ar vrea să găsească frunze
peste vârsta
de acum indecent de firească
în sfârșit se privește în oglindă
și plânge

precum pruncul în fașă

cuvintele furate se întorc în penițe
strălucind acolo unde se născuseră

prins în fapt
A.I. roșește
lepădându-și pielea după o piatră

te vor urî toți fiii ei

dezgustat de luciul spart
ce-l privește cu o mie de fețe
Adam naște versuri despre o altă Evă

femeia zâmbește cu zâmbetul ei
mai prețios decât pixelii șarpelui
s-a întors acasă
înfășurată în parfum de gutuie
scrie cu propriile cuvinte
despre cea mai bună prietenă
oglinda

[petrut dan]

Da' știu că te-ai aprins!) Un poem amplu ce escaladează și atrage atenția deși incomod, dar ce rezultat deosebit se obține ușor, așa și tu ne propui mai multe planuri pe care trebuie să le străbatem cu răbdare sperând să fim pe aceeași lungime de undă, imagini remarcabile ce se împletesc cu tușe aproape ironice ce schimbă brusc direcția, imprevizibil precum orice femeie care se știe dorită, dar lectura își merită efortul, am citit cu interes, drag!

[Ada Nemescu]

Am adormit În spatele soarelui și m-am trezit În casa cu oglinzi.

Este o pagină ruptă din realitate, adevăruri asumate ...cred că oglinda este deopotrivă sinceră și mincinoasă, așa cum spune ochiul să fie, uneori...

Eva, eterna purtătoare de vini, mereu proaspătă și vie...

Am citit cu frumoasă surprindere, să ne fie de bine, aDa