Încă e timp

[Denisa Curea Popa]

Vindecarea inimii
prin strigătele memoriei
cu doruri păluite în piept
fragile ca o lacrimă
ca o pasăre
înveți să nu te mai izbești
de lucruri
de timp
pleoapele cer bis luminii
cerul nu cade peste bobul de rouă
peste statuile goale
peste șoldurile destinului
umbrele dorm
pe tăciuni
aruncă tristețea
nu vezi cum mușcă din clipe
viața
și spui că "timpul e dușmanul tău"

[Denisa Curea Popa]

Cu bucurie vin mereu aici. Vă mulțumesc pentru semnul de lectură și apreciere! 

[carmen popescu]

Te arunci în sublim cu toată forța înțelepciunii momentului. Ești avidă de lumină și vindecare. Ele te vor copleși dacă mergi pe firul roșu al vieții tale, fără aplecări și adăugiri. Te îmbrățișez, Denule!

[Vasilisia Lazăr]

Frumos! Iar finalul e deosebit. Mai vreau, Denisa!

[Mihaela Popa]

frumos, Denisa!

[Valeria Merca]

Valoarea timpului o percepem odată cu înaintarea în viață. Uneori îl simțim ca pe un monstru și atunci doare. Frumos, Denisa!

Am citit cu plăcere.

[Sofia Sincă]

Una dintre marile probleme umane este timpul călător, răvășitor. Senzația de nesiguranță ce pune stăpânire pe gândul şi visele noastre nu se rezolvă lăsând un gust amar.

Mesaj pesimist unde lumina nu există atunci când sufletul o cere.

Am citit cu plăcere,

Sofi