când îmi ridic corpul din scorbură 

dimineaţa îşi răsfrânge buze mari 

peste gesturile mele reflexe

un cer spart din care curg balele soarelui

printre păsări cleioase

viaţa bălteşte

tu cădelniţezi neantul

dintr-o râmă 

fericirea cântă…

stau așa 

cu ochii închiși 

văd 

un animal 

întunericul 

linge  zăpada 

nici nu clipesc 

frica  îmi bandajează oasele 

aud 

pași sub piele 

și inima 

bate in ușă.

cu tempera pictez fără să mă uit 

îți conturez ochii asta știu 

îți tremură mâinile și vocea 

din răni nici nu-ți curge sânge 

niște viermi defilează 

cu tine pe umeri 

până obosesc 

frământ cocă 

îți înfășor capul 

în dreptul gurii ți se umflă un balon 

văd prin el 

un hău 

cu limbă amorțită 

cu dinți înțepeniți 

cu niște buze groase 

si…

mă uitam pe o felie de cozonac

am început să mănânc dar nu mâncam eu

corpul meu mânca și era lacom

și mi-a devenit indiferent

mi-am ridicat mâinile el mânca

si gura

mesteca fără silă

m-am dus la fereastră

doar să stau ghemuită

mai bine să fii tu aici să privim

fiecare sfârșitul lumii din celălalt

să mă învelesc cu întunericul tău.

 ce îmi crește în stânga îmi crește și în dreapta 

  

 și mai tai câte un pic și îmi las părul  

  

 pe o parte și nu mă uit decât pe jumătate în mine 

  

 că nu am ce să văd decât de la gât în afară 

  

 sunt…

  nici nu știu dacă e noapte 

  

  oamenii au golit strada în niște mașini mari 

  

  și au plecat 

  

  

  eu stau aici rezemată de un perete  

    

  țin în mână un fel de fruct fierbinte…

sfântul cel de dimineață îmi spală fața 

din căruța zorilor aruncă bolovani de lumină 

mariachi își acordează chitarele 

îmi cântă în jurul frunții 

peste balcon inima flutură dă onorul ayyy 

strâng în pumni cenușa serenadei 

alții ies la așa sărbătoare 

gardianul virtuții este astăzi mai gras 

zuruie decorații exfoliate din…

rezemată de pereții nopții

decojesc o boabă de mister

mestec în minte o melodie

whataya want from me

whataya want from me

sentiment caduc de lume lehuză

zorii aștept să-mi arunce eșarfa

spaima spartă se uită la mine

prin ochiul ei roșu de sticlă

pene de porumbel mi se zbat în aortă

mă înalt

rămâi cu mine zice durerea

fac o piruetă pe sub mâna ei

rămâi cu mine

aer edulcorat transpirat între colții odăii

mârâie spiritul din…

mâini descărnate se agață de perdelele nopții

geamăt în zona roz și lumina cârpită în colțuri

lebăda uriașă stă răsturnată

picioarele i se zbat oglindite-n parabolice oglinzi

un cal nechează rătăcit prin tunelul albastru

îngerul înnobilează cu piciorul său

un cap diform

prinde-mă de mână te iubesc

zeii își coboară scara de…

copacul  întinde brațe uscate cerșește

mi-e foame

ziua își întoarce buzunarele pe dos

pompierii coboară cortina serii

vad prin pereții clipei curge rugină

eu strâng cu degete albe norii dospiți ahh

savurez cu gest pretermis lacrimi de înger

gustul tău mi se prelinge miere pe buze

vreau să trag un fum de țigară îmi spui

iată spectatorii…

dimineața aprinde vreascuri sub tălpile ploii

câinii zilei scot capete lucitoare prin cortina de smoală

pan stă spânzurat de cazanul amintirilor tulburi

ochii lui apoși curg pe brațele mele speriate

să aprindem focuri mari până în iad zice deodată

insidios șarpele poftei îl înfășoară

și buzele moi izbucnesc în flori roșii le mușcă

piticul albastru se rostogolește din…

poate că eu îmi rănesc inima
tot de atâtea mii de ani
de când ai văzut și tu o corabie
de pirați
trecând peste gâtul meu imaculat
de aceea nu am ochi
doi trandafiri întunecați
cu spada în dinți
îmi plimb degetele-nsangerate printre stele
și-am sunat : taaaaaa.....
la urechea unui vultur pleșuv
de ce roșu zbor
pentru brațele mele?