Pe mâinile unui alchimist

drogat cu sudori

de iscusință bahică,

omul de fier

poate fi ușor făcut

de ceară.

Unul de ceară,

tratat gradual

cu vapori de iluzii

în oțelării biologice

ajunge să fie

nicovală de iască.

Ce formă urmează

să prindă rădăcini

în lutul închipuirii,

rămâne la dispoziția

 …

Mâinile veșnicei

ambiguități tactile

recrutează…

Dimineața grăbește riduri schiloade

să scoată bătrânețea privirilor

la înviorare

prin grădini cu flăcări de vaier pieptănând

răbdătoarea-nțelepciune a…

Rele obeze

înfulecă până și părinteasca asprime

pe care mila Tatălui desțelenițător de neguri

le-o pune pe masă.

Sânge mirat de virulența vorbirii

pe ton de roșu zburdălnicind peste răni

cu țipătul putred

imploră amintiri despre viața viitoare

să-l facă duhovnic veșniciei

mucenicite de rumene cruci.

Le aud lemnul vorbind cu primăveri

înmugurite în adânc gelos

pe…

Tăcuții pereți ai nopților mele

transpiră mătrăgună de liniște fierbinte

cum aburii…

Poate cântecul furios al stolului de pietre

este chiar blândețea oțelului decălit

în sângele poverilor fremătând albastru…

La ora de cremene arborigenă

scânteile nocturnelor lăudăroșenii

ung cu cleiul leneș al pecetluirii

mirosuri de senzații putrede

veghind democrația cimitirului

să nu curvească gratis

cu florile bocetului răsărit din morminte.

Păianjenii frigului țes rigide spânzurători

pentru praful implacabil

al fericirii trăite de moartea…

Spinii umbrei răpitoare a șoaptelor ei

îți sălbăticesc mersul pe undele dulcii călduri biologice.

Să tot mori penetrat până în măduva minților…

Apusul vine

pe fereastra unui viitor departe -

fetus zvârcolindu-se

în scutecele de rugină

ale vrutelor de-aici.

Totul micșorat după

nevoile somnului,

ființă de aur îmbătrânind

în spatele gratiilor credincioase

prețului orb al orizontului

vâslit cu scârțâit de corăbii.

Direcții părtașe ocolului

în jurul

plânsului de plumb sideral

așteaptă glas

de izbăvire…

Mă vezi cu ochii rănii desfătându-și pofta

de veșteda lumină în care m-am învelit

  ca un lingou de cositor negru

pentru lipit buzele trâmbițatei

numărători de timp fără limite.

Pe cer măcăne unghiul migrației

albstrului subțiindu-se

pâlnie de greață prin care

lipitorile-mbeznării așteaptă să bea

mierea haoticelor forme de cârcei

din pulpele nepătrunderii.

Cât de zâmbitoare îmi…

Foamea năvodului

sapă gropi îmbelșugate cu amar

în ochiul apei-păianjen.

Sălbătica libertate de a fi

braconieri pe valurile

echilibrului mințit de

spuma pândei constrânse

să absoarbă coșmarul mișcării,

pâlnie-mbătată

cu glasul adâncului răpitor.

Trofeu înhăitat cu disprețul

neîngenuncherii în lacrimile

țărmului,

resemnarea nopților marine

instigă perlele morții

să facă prostituție

cu putreziciuni…

Respir vag promisiunea

că nu voi mai da nas în nas

cu dimineți cucăinde

în bordelul nopții.

Mă uit prin gaura cheii cu

dinți de compasiune

înfipți în oglinzi pregătindu-se

să-ngroape amintirea

deplorabilei priveliști -

comună

stelelor buhăite de nesomn.

Mucede traiectorii

dau peste cap halbe

pline cu spumă de haos.

Fereastra dinspre Dumnezeu

aprinde la poalele cerului

zdrențe de viitor disperat că…

O iubesc legănându-se pe tavanul

chemărilor mute

precum somnul stalactitic

atârnat candelabru de lilieci sângerând

ecoul îngenuncherii luminii

în altarul sfințitor de-ntunecate miresme.

I-aș săruta picioarele răsăritului

cu buze rugându-se

s-o asfințească lin între brațele

orizontului meu plutitor pe valuri

de răgușit adânc

șlefuindu-i perlele din lacrimi.

Este pianul…

Cu tot ce este hohot de

preaplin ostil

hârtoapelor…

O să te devore vadul prin care treci

plutindă pe muchie de nehotărâre.

Cu sângele înseninării negre

malurile mlaștinii

au inundat răni îndrăgostite

de pulpele insomniei mele.

Pustiul din tălpile împăienjenirii

miroase a putrede bucurii

cioplite

de idoli lucrându-și podoabe

cu faimă roasă de riduri

cum aurul zădărniciei.

Ascultă târâișul…

Din camera mea de…

În genunchi pe serpentinele nopții,

gânduri albe

se joacă de-a setea nepotolită

cu tăcute dorințe bând miere lunară

din sfârcurile sânilor tăi.

Asemenea unui planor cu aripi de neguri

fremătând pe buzele înălțării,

liniștea care mă zboară prin vidul sisific.

Ai putea să…

Nu m-am păcălit,

amintindu-mi că sunt

nenăscutul

căruia ceața divină

îi ține loc de chip și

conținut fără grai.…

De la rădăcinile somnului roua învață să audă fluid.

De la auzul stelelor iarba învață

să-și desîntunecească vederea.…

Pentru haosul surmenat de marile întrebări

pe care Dumnezeu le-a populat cu

îngeri păzitori de stângăcii îndărătnice,

cerul este o halucinantă

cultură de cânepă destrămându-și rădăcinile

în putred miros de păianjeni la pândă

prin ungherele nepătrunderii.

Aș putea să aud cum se sfarmă

vertebrele somnului

între mandibulele viselor trase de urechi

pentru risipa de energie nesupusă arderii.

Mușchii bătrânelor…