Premiul I la secțiunea Poezie: „Toamna - cântecul oaselor noastre” de Petre Ioan Crețu

[Vasilisia Lazăr]

Toamna - cântecul oaselor noastre

                                                           

străzile s-au umplut de ploaie 

de fețele noastre fără chip albe

de frunze de cenușiu de toamnă

cerul  acoperit de asistentele

din spitalul municipal

care zboară pe biciclete cântând

let it be al lui beatles

lăsați-ne să fim lăsați-ne să fim

 

nici nu ştiai

că mașinăria complicată a ochiului

e menită să ne orbească în final

să ne fulgere creierul alienare

că e la fel de monstruoasă

ca o fiară mecanică cu scripeți

cu roți dințate scârțiind lugubru fierbinte

și noi privim în continuare lumea prin ochi

până se face toamnă definitiv

și adormim cuminți în frunzele noastre

 

pe mine mă iubesc toate amintirile tale

mai ales când vine toamna

cu septembrie acela galben pufos

te apucă așa dintr-odată nostalgia

și parcă ești mai proaspătă mai vie

eu eu mă risipesc sunt un vis

ce trece dintr-un vis în alt vis

ca o moară care macină nopți pe întuneric

 

cineva golește nopțile noastre de somn

îl face grămadă și îi dă foc

altcineva strânge sute mii

de tije subțiri de crin

le înfige pe rând în oasele noastre

și ele cântă sublim ca o orgă din ceruri

și nici nu observăm

că s-a făcut toamnă și o să murim

[Rădița Răpeanu]

Felicitări alese!