Premiul al III-lea, secțiunea dramaturgie - „Scufița consumeristă și lupul nutriționist”, de Calotă Rodica

[Vasilisia Lazăr]

Scufiţa consumeristă și lupul nutriţionist

SCENARIU

Personaje - mama scufiţei

                - Lupul nutriţionist

                - Bunicuţa caratistă

                - Scufiţa Roşie

                - vânzătoarea

                - Gardianul psiholog

 

Scufiţa: -Mă numesc Scufiţa Roşie şi mi se spune astfel pentru că bunica mea era fană a „câinilor roşii” , mi-a tricotat o cipilică roşie pe care mi-o îndesa pe cap de câte ori mergeam la meciurile lor. Acum... bunica e bolnavă, de când echipa ei favorită nu mai câştigă, a făcut o depresie, aşa că mama m-a, nu.. ma-ma m-a, tot aşa sună ma-ma-ma... trimis cu nişte vitamine la bunica:

               Ia să culeg eu nişte floricele de porumb de pe la buticuri:

               Voi culege floricele

               Să le duc bunicii mele

               Şi-o sa fie încântată

               Dacă-i duc şi-o îngheţată

               Vai, dar o să fie „cool”

               Dacă-i culeg un „ Red-bull”

               Tra-la-la-la-la-la-la

               Ce bolnavă-i bunica!

 

Vânzătoarea:- Fetiţo, distrată eşti,

              Bine că ţi-ai umplut coşul

              Dar ai uitat să plăteşti...

 

Scufiţa:           -Poftim, ia tu fesul roşu!

 

Vânzătoarea:   -Ce să fac eu cu-acest fes,

                Oare ce-i de neînţeles...

                Contul să-ţi fi preparat

                Să plăteşti ce-ai cumpărat!?

 

 Scufiţa:    -  Iartă-mă, nu mi-am dat seama

                 Că am cardul de la mama:

                 Poftim, cât ai zice peşte,

                 Cardul- coşul mi-l plăteşte!

         

Vânzătoarea : - Vai de mine şi de mine,

                          Cardul este lichidat:

                          Cum să mă descurc cu tine?

 

Scufiţa:            - Am uitat, mi-am cumpărat:

                        Cinci poşete, trei rochiţe,

                        Un bluzon mai decupat

                        Şi nişte farduri de fiţe

                        Nu am bani, goleşte coşul! ( fuge, apoi se-ntoarce, scuipă guma)

                        Să nu uit, dă-mi fesul roşu ( fuge, iar se-ntoarce)

                        Şi guma de mestecat!

 

Lupul (care a văzut totul, o opreşte în goană năvalnică):

                        -Stai puţin, dragă scufţă

                        Nu te speria, sunt Ghiţă,

                        Lupul nutriţionist,

                        Nu ştiai că mai exist?

 

Scufiţa:            -Vai de mine, domnulll Lup,

                        Daţi-mi voie să vă .... (să nu vă pup?)

                        Căăă, de vreţi să mă pupaţi,

                         Poate ...o să mă păpaţi!

 

Lupul:              -Nu te teme de viroză,

                         Poţi să te-propii, fetiţă,

                         Şi nici nu mănânc Scufiţă,

                         Fiindcă am parodontoză!

 

Scufiţa:            -Bine, fie, ce-ai de spus?

                          Repede, că mă grăbesc:

                          Când ceva în gând mi-am pus

                          Vreau să şi îndeplinesc!

 

Lupul:               -Am văzut c-ai vrut să cumperi

                           Kilograme de -Alzheimer

                           Şi te rog să nu te superi

                           Asta-i purul adevar:

                                    Ce-o să-i crească glicemia

                                    Vai de sărmana bunică,

                                    O paşte leucemia,

                                     Doar când zic, şi mor de frică!

                                     O să-mbătrânească brusc:

                                     Aşa, de faţă cu tine,

                                     Uite, deja mă ofusc

                                     de-aşa „ glicoproteine”,

                                     Şi-o să vadă vreo cinci fesuri

                                     -ritual apotropaic-

                                      Şi tot n-o să ai succesuri

                                      dă-i acid alfa-lipaic,

                                      Ca să o normalizezi,

                                      Dă-i suplimente de crom!

 

Scufiţa:            -Domnule Lup, delirezi,

                          Bunica mea este om,

                          Nu este o eprubetă,

                          Nu-mi trebuie-aşa reţetă,

                          Şi-apoi... dumneata ştii bine:

                          Am în coş doar vitamine!

 

Lupul:                -De care?

 

Scufiţa:              -Amfetamine!

 

Lupul:                -Cred că n-am auzit bine!

                          Una friptă, una rece,

                          Iar înregistrez eşece;

                           De mai ţine două acturi

                           piesa... fac vreo cinci infarcturi

 

Scufiţa:               -Domnule, eu cu matale

                           N-am ce discuta, e jale,

                           Uite cum mi-ai scos în cale

                           Cinci greşeli gramaticale:

                           Spunem „eşecuri” ,” succese”,

                           chiar de nu le ai prea dese;

                           Se spune: „acte”, „infarcte”,

                           Hai să-ncheiem nişte pacte!

                           În sfârşit, plec la bunica

                           O să mă sune mămica!

 

Lupul:                 -Şi mă rog, nu mă priveşte,

                            dar, aşa, ca întrebare:

                            Unde baba locuieşte,

                            Pe ce stradă, ce intrare?

 

Scufiţa:               -Asta chiar nu te priveşte

                            Şi te rog să-ţi vezi de treabă,

                            Du-te şi te instruieşte,

                            Iar bunica mea nu-i babă!

 

Lupul:                 -Sunt şi eu interesat:

                            Cum s-a citadinizat?

                            Ştiu că locuia-n pădure,

                            Unde-s fragi, zmeură, mure...

 

Scufiţa:                -Ştiai, după cum se pare,

                             Chiar după deforestare,

                             Bunica mea s-a mutat

                             Şi chiar s-a privatizat!

 

Lupul:                  -Ce-i aia deforestare?

                             Mintea mea-i încăpătoare

                             Dar tot nu pricepe tot!

 

Scufiţa:                -Uite, ai sclipici pe bot,

                             Caută în dicţionare!

 

Lupul:                  Oricum, nu te las să treci:

                                     Ori dansezi, cânţi şi petreci,

                                     Ori vei face cale-ntoarsă

                                     Vai, de nervi, firea mi-e stoarsă

                                     Tot nu pot să înţeleg,

                                     deşi sunt la minte-ntreg,

                                     Cum de nu te-ai apucat

                            de dansat ori de cântat?

 

Scufiţa:               -Ba cânt... şi destul de bine!

 

Lupul:                -Ce?

Scufiţa:              -Folclor, în fine,

                           Rap, hip-hop, reggae, chiar rock!

 

Lupul:                -Hai, bâşti, nu te cred deloc!

 

Scufiţa:              Ba cânt, uite: Cine n-are...

 

Lupul:               -Al cu „pofta de mâncare”?

 

Scufiţa:         - Da, şi cânt destul de bine!(Răcneşte cât o ţin puterile:”Cine n-are, cine n-are poftă de mâncare,

                           Niciodată, niciodată, n-o să crească mare!”)

 

Lupul:              - Aoleu şi vai de mine:

                          Pofta îmi lipsea, vezi bine!

                                   Mai am încă cinci scufiţe:

                                   Toate cu aceleaşi fiţe:

                                   Una cică e Vandana

                                   Şi cântă InciKitana;

                                   Alta e o Chu en lai

                                   Şi cântă din „Butterfly”;

                                   Una cântă „...fără bani,

                                        Ca la douăzeci de ani”,

                                        Alta cântă „O sole mio...”

 De-ţi vine să strigi: Adio!

 Alta-i Carmen, de Bizet

 Şi cânta-n trei repri-ze...

 

Scufiţa:                 -Să te cred, mi-e tare greu:

                               Vreau să le ascult şi eu!

 

(Intră pe rând scufiţele travesti, îmbrăcate în chinezoaică, Vandana,Carmen, etc. şi cântă pe aceste melodii).

 

Scufiţa:         - Eu chiar o să cânt folclor

( Şi începe melodia Mariei Lătăreţu: „Vă las cântecele mele”) , Lupul joacă  o sârbă îndrăcită , tuşeşte, transpiră, o imploră pe scufiţă să nu mai cânte. Ea continuă :” Că nici eu nu am avut/ Şi nici mare n-am crescut”. În loc de „poftă de mâncare”, ea cântă „poftă de cântare”)

 

Lupul:                 -Opriţi, opriţi, turbatelor,

                            Că nu mai pot, stricatelor,

                            Eu am şi poftă de mâncare,

                            Şi: aaah( cască!) Şi poftă de culcare

                            Că chiar nu mai pot de picioare!

 

Scufiţele (în cor): -După ce că eşti afon,

                              Iată-te şi cacofon!

 

Lupul sforăie, (scufiţele pleacă), se trezeşte ţinându-se de şale. Pleacă târâş spre casa bunicuţei.

Găseşte coşul scufiţei cu vitamine, le înghite, apoi scotoceşte prin coş şi zăreşte cartea de vizită a bunicii:

 -„Gustoase euri, vai, ce m-am umflat

Cu suplimentele de glutamat”!

Cine n-are , cine n-are/ poftă de mâncare

Tot se duce, tot se duce la exterminare...

 

Asta-i strada, asta-i casa,

Parcă-i staţiune-ori NASA,

Cred c-o să mă rătăcesc,

Oricum trebuie s-o găsesc

Şi să mă las omorât:

Mi-e frig, foame şi urât;

Zgripţuroaica-i caratistă;

O să fie cea mai tristă

Zi din viaţa mea de lup:

- Babo, vino să te pup!

 

Apare bunicuţa, îmbrăcată în costum de lupte :

 Bunicuţa:   -Ia zi-i, cumetre, ce vrei?

 Lupul :       -Eu nu vreau nimic, Sen Sei!

  Bunicuţa:  -Ba vrei, altfel nu veneai

                    Să mă cauţi, haide ...hai...( îi aplică o lovitură de tibie la încheietura genunchiului)

 

Mama scufiţei ( sună):

                   -Scufiţo, te pupă mama,

                    Unde eşti, că nu-mi dau seama?

 

Scufiţa ( la telefon):

                  -Sunt la uşă la bunică,

                   Nu ştiu, parcă-mi e cam frică!

 

Mama:       -Intră, dragă, nu te teme,

                   Să n-ai frică de blesteme

                   Sau de vreo prejudecată:

                   Bunica ta e bărbată!

 

 

Scufiţa intră şi începe să ţipe:         

                  -Mamă, vino imediat,

                   Bunica a decedat!

 

Bunica:      -Nu te speria, drăguţă,

                   Eu nu am păţit nimic:

                   Am ucis o găgăuţă,

                   N-aveam chef să îi explic!

 

Scufiţa:   - Vezi, bunico, am pierdut

                 Coşuleţul pentru tine,

                 Cu chipsuri şi vitamine:

                 Lupul cel rău m-a ţinut

                 de vorbă şi, nu ştiu cum,

                 am uitat de el pe drum...

 

Bunica:     -Nu-i nimic, draga bunicii

                  Sunt ţepoasă, ca aricii,

                  Dar, de aproape.... o oră,

                  Eu nu mai sunt carnivoră,

                  altfel, îl haleam pe lup!

   

Scufiţa:      -Bunicuţo, să te pup!

 

 

Gardianul ( bate la uşă din ce in ce mai tare şi fluieră cu un fluier ce imită cântatul cocoşului: -Deschideţi, că sunt pe scară:

                  Poliţia comunitară!

 

Bunica:     - Dumnealui m-a atacat

                    Şi... tot el a leşinat!

Gardianul: - Hai să mergem, frăţioare

                    Te duc la reeducare!

 

Lupul ( revenindu-şi ): - Undeee?

 

Gardianul:     -La răcoare!

                      Dar... vorbeşti sau...mi se pare?

 

Lupul:          - Nu vorbesc, sunt deprimat:

                     N-am nimic de declarat!

 

Gardianul:    -Aşa crezi, dar eronat:

                     Domiciliu-i violat;

                     Te aştept după sentinţe

                     Să facem zece şedinţe!

 

 

MORALA  (toţi cântă):  Cine n-are cine n-are/ poftă de-nchisoare

                                 Să nu intre în „ a-faceri” cu o lup-tătoare!