Un pisoi numit Tendință

[Arbatel Filotheanu]

                      

 

     Pisoiul numit Tendință avea tendința să doarmă mai mereu cînd se petreceau lucruri grozave în lume. Cînd chinezii au ajuns prima dată pe lună, pisoiul dormea ! Iar cînd  au ajuns a doua oară pe Jupiter, fiindcă umpluseră deja  cavitățile intraterestre și interstițiile dintre organele vitale, pisoiul încă nu se trezise !

   Americanii au pierit în Groapa Marianelor, fără congres și agențiile lor spy, care continuau să monitorizeze zilnic certurile dintre imigranții chinezi și cei arabi, englezii au căzut în prima gaură de golf, nemții s-au strecurat în Șvabia, iar pisoiul numit Tendință dormea cu multă elocință ! Acest pisoi, ca mulți alții, avea tendința să urmărească interminabilele emisiuni de sport împreună cu stăpînii lor bipezi și uneori să lingă recipientele de bere azvîrlite peste tot. Cînd dormea pe canapea, pisoiul numit Tendință se uita la aceleași emisiuni de sport, iar cînd dormea pe televizor, se uita la același biped adormit pe canapea, din a cărui gură întredeschisă se prelingea o picătură  de bere înspre ureche. La o vreme, pisoiul Tendință începea să toarcă, iar bipedul să se (în)toarcă pe partea cealaltă, împreună cu picătura de bere scursă spre  urechea securistă.

   Statul musonic  dublase birurile, apoi le triplase, iar cele triple le mai dublase încă o dată, pentru a ne alinia la prețurile europene, dar pisoiul numit Tentință dormea cu fața la emisiunile de sport, lingînd cutiile de bere. Cîțiva zeci de protestatari mărșăluiau prin centrul orașelor mai mari, pentru că restul bipezilor umani își mîngîiau pisicile și cățelușii în fața televizoarelor, urmărind aceleași emisiuni sportive și lingînd aceeași bere de luna trecută, împreună cu pisoii și cățelușii adormiți.

    Planeta trecuse deja în a patra dimensiune și se îndrepta vertiginos spre dimensiunea a cincea, iar umanitatea schimbase  butoiul de bere 3D cu unul din 4D ! Adică cel din urmă era mai mare în interior decît în exterior, spre marea bucurie a băutorilor de bere, fiindcă puteau să-și  golească vezica urinară de cinzeci de ori mai mult față de cît ofereau butoaiele 3D !

     Japonezii inventaseră cîteva miriade de nanoroboți pentru recilarea cutiilor de bere, ba chiar și a butoaielor 4D goale, care amenințau să sufoce pisoii adormiți în fața emisiunilor sportive interminabile, dar tendințele la pisoii, cățelușii și bipezii masculi rămăseseră neschimbate precum freza eroului principal în bătălia de la Rovine, cînd au plecat turcii să mai aducă belele poporului român adormit lîngă  gunoaiele de plastic, răsfirate peste măsură pe spațiul mioritic, încît se ajunse la recordul  ca fiecare copac să aibă plantată  cîte o pungă de plastic la rădăcină, să nu-l ude ploaia la țurloaie !

      Ba chiar unii edili mai cu moț, cum se dusese buhul despre cei din dulcele tîrg al moldovenilor, amenințau să mai taie din copacii care prea făceau concurență pungilor de plastic pline de gunoaie, chiar în parcul unde se afla teiul celui mai mare poet român !

    După o vreme pisoiul numit Tendință avu buna cuviință să dispară  și din casă și de-afară ! Nu se știe nici pînă azi sigur dacă se mai află în țară ori a emigrat pe dinafară ! A lăsat însă în urmă tendința  de a adormi mai ales cînd în lume se petrec fapte importante, cum ar fi trecerea planetei în a patra dimensiune, iar a bărbaților la al patrulea butoi de bere... că vorba ceea, prostia nimic de soi  nu cere și nici nu lasă spume de durere !

   

   

[Sofia Sincă]

Ironie și sarcasm la adresa secolului XXI și a locuitorilor planetei albastre. Nu mai există nici o tendință, din păcate. Doar mașinile, respectiv roboții mai lucrează. Uneori sunt cu chip de om... sau chiar oameni?

Și în acest text am întâlnit multe semne de exclamare, unde nu le erau locul. Spun și aici, deoarece am citit un text, de al altei persoane pictat cu semne de exclamare. Se poate să fie de pe la vreun program în care este trecut textul înainte de afișare. Însă el, textul trebuie verificat după orice program, deoarece și ele greșesc. Cel puțin scoateți pauza dintre semn și cuvânt.

Am citit cu plăcere!

Sofy

[Arbatel Filotheanu]

Dragă doamnă,

dat fiind că eu sînt autorul textului, vă asigur că semnele de exclamare se află exact acolo unde le este locul !!...

Cred că v-am explicat și cu alt prilej tot dvs. că nu subscriu unor reguli gramaticale făcute de nu se știe cine, în urma unor criterii ilogice, cum ar fi faptul de a lipi semnele de punctuație de cuvinte...

   Semnele de punctuație, mai ales cel de exclamare și cel de întrebare,  NU APARȚIN CUVINTELOR DE CARE SÎNT LIPITE !!!...Așadar este o regulă absurdă să le lipesc de cuvinte !!... În plus, prin distanțarea de cuvinte, semnele de întrebare și exclamare devin  VIZIBILE  și pentru cei care nu au vederea foarte bună !...

   Revenind la semnele de exclamare din textul expus mai sus...dacă autorul nu are libertatea de a pune semnele unde vrea el, în conformitate cu propria-i trăire și propriile intenții, atunci ce fel de libertate de exprimare are el ?... și nu mă refer aici la greșeli de dactilografiere, de care aproape nimeni nu este ferit, ci la aplicarea cu bună știință a punctuației unde și cînd dorește autorul, pentru a scoate în evidență anumite intenții...

    În cazul în care ați fost profesoară de limba română, se înțelege de ce simțiți nevoia să tot puneți la punct pe unul și pe altul...totuși am să vă spun ceva ce ar fi bine să înțelegeți cu adevărat...

   Niciodată, nicăieri,  CORECTITUDINEA GRAMATICALĂ N-A CREAT TALENTE  SCRIITORICEȘTI  IEȘITE  DIN COMUN !!...Altfel spus, nu respectarea unor reguli gramaticale mai mult sau mai puțin aberante, ilogice sau discutabile sînt semnul talentului !...De aici să nu se înțeleagă că pledez pentru anarhie lingvistică, în nici un caz !

  Pledez pentru respectarea regulilor gramaticale care sînt logice și de bun simț la modul general, minus cele semnalate în acest comentariu referitor la semnele de exclamare și întrebare...Iar dacă știți CINE este instanța care face aceste reguli ilogice, spuneți-mi și mie, că tare aș vrea să am o discuție cu acel CINEVA !!...

   Mai la urmă vă sugerez să fiți ceva mai atentă la lectură, deoarece ironia și sarcasmul vă aparțin în totalitate dvs. , și nu textului expus mai sus. Altfel spus, noi oamenii, la modul global, prea adesea  punem etichete celorlalți semeni de-ai noștri, care  NU-I DEFINESC PE CEI ARĂTAȚI, CI EXACT PE NOI ÎNȘINE !...În psihologie, această acțiune se numește  PROIECȚIE... adică proiectăm asupra celorlalți exact hibele de care suferim noi înșine  !...

   

[Sofia Sincă]

Dragă domnule, după câte se vede sunteți mult superior nouă, altora și tuturor. De pildă celor care au inventat gramatica, punctuația și regulile acestora. Nu știu de ce vă mai aplecați către noi, oricum nu vă facem cinste, pentru a ne arunca din prețioasele dvs. texte, câte o ciozvârtă al cărui înțeles este bătut în cuie de dvs., iar noi prostimea nu avem voie să facem vreo obiecție.

În ceea ce mă privește mă voi lipsi de plăcerea de a le citi.

Arbatel Filotheanu a spus :

Dragă doamnă,

dat fiind că eu sînt autorul textului, vă asigur că semnele de exclamare se află exact acolo unde le este locul !!...

Cred că v-am explicat și cu alt prilej tot dvs. că nu subscriu unor reguli gramaticale făcute de nu se știe cine, în urma unor criterii ilogice, cum ar fi faptul de a lipi semnele de punctuație de cuvinte...

   Semnele de punctuație, mai ales cel de exclamare și cel de întrebare,  NU APARȚIN CUVINTELOR DE CARE SÎNT LIPITE !!!...Așadar este o regulă absurdă să le lipesc de cuvinte !!... În plus, prin distanțarea de cuvinte, semnele de întrebare și exclamare devin  VIZIBILE  și pentru cei care nu au vederea foarte bună !...

   Revenind la semnele de exclamare din textul expus mai sus...dacă autorul nu are libertatea de a pune semnele unde vrea el, în conformitate cu propria-i trăire și propriile intenții, atunci ce fel de libertate de exprimare are el ?... și nu mă refer aici la greșeli de dactilografiere, de care aproape nimeni nu este ferit, ci la aplicarea cu bună știință a punctuației unde și cînd dorește autorul, pentru a scoate în evidență anumite intenții...

    În cazul în care ați fost profesoară de limba română, se înțelege de ce simțiți nevoia să tot puneți la punct pe unul și pe altul...totuși am să vă spun ceva ce ar fi bine să înțelegeți cu adevărat...

   Niciodată, nicăieri,  CORECTITUDINEA GRAMATICALĂ N-A CREAT TALENTE  SCRIITORICEȘTI  IEȘITE  DIN COMUN !!...Altfel spus, nu respectarea unor reguli gramaticale mai mult sau mai puțin aberante, ilogice sau discutabile sînt semnul talentului !...De aici să nu se înțeleagă că pledez pentru anarhie lingvistică, în nici un caz !

  Pledez pentru respectarea regulilor gramaticale care sînt logice și de bun simț la modul general, minus cele semnalate în acest comentariu referitor la semnele de exclamare și întrebare...Iar dacă știți CINE este instanța care face aceste reguli ilogice, spuneți-mi și mie, că tare aș vrea să am o discuție cu acel CINEVA !!...

   Mai la urmă vă sugerez să fiți ceva mai atentă la lectură, deoarece ironia și sarcasmul vă aparțin în totalitate dvs. , și nu textului expus mai sus. Altfel spus, noi oamenii, la modul global, prea adesea  punem etichete celorlalți semeni de-ai noștri, care  NU-I DEFINESC PE CEI ARĂTAȚI, CI EXACT PE NOI ÎNȘINE !...În psihologie, această acțiune se numește  PROIECȚIE... adică proiectăm asupra celorlalți exact hibele de care suferim noi înșine  !...

   

[Vasilisia Lazăr]

Ce frumos îi șade unui text când semnele exclamării sau întrebării apar la început de rând, adică propoziția interogativă sau exclamativă rămâne pe un rând, iar aceste semne de punctuație trec pe rândul următor!... Fiindcă asta se întâmplă, d-le Filotheanu, dacă nu le lipiți de cuvânt. Ele sunt percepute ca fiind cuvinte independente și atunci când sunt scrise la capăt de rând, trec foarte ușor la început de rând. Aceeași problemă e și atunci când e vorba de virgulă, punct, puncte de suspensie. În cazul celor din urmă, blancul e întotdeauna după ele).

Dar este absolut problema d-voastră. Pe mine mă deranjează mult când întâlnesc astfel de situații. Mă deranjează estetic. Mă zgârie.

Cu respect,

 

[Arbatel Filotheanu]

Arbatel Filotheanu a spus :

Urmează un răspuns mai amplu...iar dacă va depăși o pagină, îl voi posta separat.

Una dintre întrebările pe care ar trebui să vi le puneți este : Cînd citeați cărți tipărite înainte de 1990, tot așa vă zgîriau semnele de întrebare și exclamare care erau plasate cu o pauză după cuvinte ??....