TIMPUL

[MARIUS IULIAN ZINCA]

 

Trecutul nu există, dar ne agăţăm de el, viitorul e o iluzie, astfel că nu ne rămâne decât prezentul… clipei ce tocmai a trecut.

 

*

 

Azi te-am întâlnit, Mâine mi-am spus că de Ieri sunt al tău… (Timpul).

*

 

Timpul…  Timpul stă. Noi trecem. Noi trecem oricum, dar dacă mai şi stăm în trecerea noastră prin el… ameţim privind tumultul oamenilor grăbiţi spre… nimic.

 

                                              *

Cum noi trecem şi timpul stă…, anii şi tinereţea nu pleacă, nu    s-au dus, sunt, stau ascunşi în scoarţa trupului de privirile indiscrete ale… timpului.

 

                                              *

 

Timpul n-are timp şi pentru noi, doar iluzia lui şi a existenţei noastre în el… e la noi.

 

                                              *

 

Mai zicem că noi oamenii, în general, nu suntem malefici. Cine ne-a pus să punem timpului… minutare, secundare să ne trăim înzecit, însutit poate, efemeritatea clipelor noastre?

 

                                               *

În graba noastră prin viaţă pare că ne lipseşte timpul. N-avem timp să gândim (decât când e prea târziu… uneori… mai mereu) că noi lipsim timpului. El e acelaşi mereu, el stă … noi trecem.

 

                                             *

 

Fugim de timp în timp să ne găsim… timpul.

 

*

 

Timpul - nu-l lăsa să fie stăpânul timpului tău…

 

*

 

Toate ceasurile pe care le-am purtat în timpul vieţii au stat, s-au stricat. Acum nu mai port. Acesta să fie motivul pentru care nu vreau să văd/simt cum timpu-mi trece???...

 

*

 

La cumpăna dintre ani şi timpul zăboveşte în… trecerea noastră prin el.

 

                                             *

 

Timpul e unul. Viaţa e aceeaşi. Doar noi ne perindăm cu ea - Viaţa prin el - Timp.

 

                                            *

 

Calendarul - numărătoarea aţei de pe mosoru-ţi…

 

*

 

Când ne lovim cu capul de pragul de sus şi încă nu-l vedem pe cel de jos, e de bine, n-am ajuns la cea mai înaltă treaptă a pragului de sus, încă mai avem de învăţat, timpul curge în favoarea noastră…

 

*

 

Doar oamenii îşi au timpul lor. Timpul… n-are timp.

 

*

 

Timpul e totul. Oamenii… doar o rotiţă din angrenajul său de care se poate lipsi.

 

                                                    *

 

Oglinda îţi oferă trecerea ta prin timp. Niciodată aceeaşi, se ghidează după starea-ţi…

 

                                                      *

 

Timpul e un lucru câştigat chiar dacă nu ne folosim de el… la timp.

 

                                                       *

 

În căutarea timpului pierdut,… doar goliciunea vorbelor.

 

                                                        *

 

Când acele ceasului vor muri, timpu-mi se va zvârcoli…

 

                                                         *

 

Necuprinsul timpului există în începutul fiecărui sfârşit …

 

                                               *

 

Dincolo de şoapte, pe vocile din gând… TIMPUL.

 

                                                *

 

Trecutul întors prin cuvinte, adună şoaptele tremurului din umbre…

 

                                                  *

 

Eternitatea – măsura trecutului adunat în toate orele ce vor să vină.

 

                                                    *

 

Limbile… de clopot ar fi mute fără dinţii din mintea prinsă-n pielea zilei de ieri ce anunţă ziua de mâine…

 

                                                      *

 

Timpul – în ochiul dinspre mine, nisipul clipei se zbate… clepsidra.

 

                                                      *

 

Bătăile pendulei – sărutul încarnat al timpului.

 

                                                       *

 

(prin/în) Timp – văzduhul înnegurat de gânduri vuind prin ninsoarea minţii cu timpanele încordate.

 

                                                          *

 

Timpul – în „licăririle” umbrei noastre, unduirile secundelor se târau…

 

                                                           *

 

Trecutul – golul pierdut în umbră…

 

                                                          *

 

În zgomotul paşilor minţii, pendula vesteşte trecutul prezentului de mâine…

 

                                                          *

 

Timpul n-a apus şi nu apune pentru nimeni, doar noi apunem în el…

 

                                                            *

 

Ştiu că timpul e preţios, iar când alţii n-au timp nici să se spele pe ochi (ca să se vadă pe ei) şi îl alocă/aruncă dincolo de ei, ajungi să fi mândru că nu ţi-ai ocupat timpul cu tine… degeaba.

 

                                                            *

 

Ceasuri calme – emoţia aparentă a umbrelor… 

 

                                                            *

 

Azi… e deja ieri, dar devenim conştienţi de asta, abia mâine.  

 

                                                            *

 

Măsura timpului – privirea ca o mustrare tăcută dintr-o lume trecută a cuvintelor (unui om fără amintiri). 

 

                                                    *

 

Timpul – între uşurare şi teamă, minutele trec unul după altul măturând viaţa de/din moarte cu privirea…  

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

[Sofia Sincă]

Timpul... clepsidră grăbită în adierea vântului, apropiat sau îndepărtat ne este prieten sau duşman, după împrejurări.

Maxime ale timpului.

Semn de trecere, Sofy!

[MARIUS IULIAN ZINCA]

multumesc Sofy de vizita si semnul tau de trecere... prin timpul meu, o zi frumoasa

[Corina Militaru]

"În zgomotul paşilor minţii, pendula vesteşte trecutul prezentului de mâine… " In linistea mintii, reala este doar picatura de acum, prezentul.

Cu prietenie,

[MARIUS IULIAN ZINCA]

multumesc mult Corina, o zi linistita

[MARIUS IULIAN ZINCA]

admiratia e a mea pentru tine Mihaela, multumesc, o zi asa cum ti-o doresti