Praful de cretă (pamflet)

[ELENA AGIU-NEACSU]

Se găsise, în sfârşit, un ţap ispăşitor onorabil. Praful de cretă era vinovat că nu se mai predă aşa cum ar trebui, că elevii nu mai învaţă ş. a. m. d. Uite, c-am scăpat şi de ăsta. Cum? Simplu. A venit CORONA şi l-a detronat. Cât ai bate din palme a rezolvat problema. Elevii şi profesorii sunt nevoiţi să stea în casă, iar lecţiile sunt... în pom. Nu stăteam noi bine nici înainte, dar acum chiar am sfeclit-o. Am căzut din lac în puţ, ar zice un cârcotaş, dar cine stă să îl asculte?!
Între timp, lumea s-a civilizat, a progresat.
Iată un posibil fragment din discuţia profesor-elev în plină PANDEMIE, anul de graţie 2020:
- Gigele, să nu-mi spui că n-ai tabletă?
- Hî-hî... Are tata, dar mi-o dă şi mie din când în când. Ştiţi, are nişte jocuri... Crimă! Şi nişte gagici, mamă, mamă!
- Fără detalii, te rog!
- Scuze!
Orice comentariu cred că-i de prisos.
*
Pe zi ce trece aflăm cu îngrijorare cât de dăunătoare sunt pentru sănătate telefoanele mobile, tabletele, computerele, dar uite că acum suntem nevoiţi să le folosim cu asupra de măsură. În definitiv, care este adevărul? Sunt sau nu sunt nocive? Dacă s-a recurs la această formă de predare ca singura alternativă posibilă, ce concluzie putem trage?
Şi la o adică, dă-o dracului de şcoală! Cine mai are nevoie azi să-şi tocească, vorba ceea, coatele pe bancă dacă poţi să marci cu banul şi gata diploma? Şi fără praf de cretă... Sănătate curată!
Glumesc eu, glumesc, dar dacă se mai prelungeşte mult STAREA DE URGENŢĂ, nu ştiu unde se va ajunge. Să nu îngheţe, Doamne fere’, anul şcolar, cum a zis o persoană importantă („nu spui ţine”!).
Ce-ar însemna ca Goe să fie nevoit să repete clasa? Nu, ar fi de-a dreptul scandalos! Mam’ mare, mamiţica şi tanti Miţa s-ar da de ceasul morţii, desigur, ca puiul lor iubit să dea examenul „în particoler”.
Nu se mai poartă? Nu ştiam. Scuze! Am greşit secolul? Mă rog... Secolul s-o fi schimbat, dar văd că năravul ba.