Pastila nu trebuie înghiţită!
Ieri ne-a invadat biroul un nou programator de suflete. Şeful ne-a interzis nesupunerea, ameninţându-ne cu concedierea fără preaviz şi noi, trecuţi de o anumită vârstă, astfel, vom fi marginalizaţi înafara oraşului, a comunităţii, a naturii, efectiv ne vom trezi pe marginea prăpastiei, care este înfricoşătoare, aflându-se între două lumi, una existentă şi alta, despre care doar se presupune că ar fi.
Toţi eram timoraţi, pe de o parte, de cunostinţele noastre lacunare în materie de informatică, dar dacă luăm per ansamblu, lacunare în orice domeniu, în unele eram chiar “delete”, ne uitam înspăimântaţi unii la alţii şi ne întrebam din priviri, altfel nu aveam voie: ce se va întâmpla cu noi? Dacă ne dovedim născuţi precoce? Veniţi pe lume cu picioarele înainte? Dacă se constată că ne-am maturizat înainte de vreme, forţaţi de împrejurări? Dacă se descoperă la ecograf că am o cistită netratată sau chiar anexită? Îmi va zice programatorul că nu pot face copii?! Gresit domnule suspus, copii am făcut la vremea mea, încă doi şi integri amândoi!
Dacă ne va întreba tabla înmulţirii şi eu n-o voi şti doar clasic, din capul meu, dacă îmi cere să mă înregistrez audio şi eu numai vizual am exersat? Sau poate mă întreabă ce coeficient de inteligenţă am? Dacă voi zice prea puţin, mă aruncă în instituţii sociale, iar dacă îi voi zice pe cel real, mă va obliga să elaborez proiecte structurale pentru absorbţie de fonduri europene. Dacă îmi propune să fiu mamă - surogat? Eu voi fi nevoită să refuz sau să accept? Dacă îmi dă doi câini să-i cresc la bloc şi dacă refuz, mă va cataloga lipsită de sentimente comunitare, dar dacă îmi cere să sintetizez într-o singură propoziţie tot ce am făcut pentru oameni?!
A sosit noul programator de suflete, iar noi nu mai aveam vreme să respirăm normal. Ne-a dat câte un număr şi câte o iniţială. Numărul primit nu corespundea nici cu vârsta, nici cu greutatea corpului sau a creierului, nu ca aş şti şi pe aceasta, dar totuşi deduc, că nu e departe de cea optimă, nu corespundea nici cu numărul anilor în care m-am simţit abandonată, oare chiar ce reprezintă acest număr impersonal?
Numărul dorinţelor împlinite sau al celor neîmplinite? E foarte greu de ghicit, dar poate că nu asta se urmăreşte. Am primit pe lângă un număr incognito, şi o iniţială, dar nu ştiu ce să fac cu ea? Să public sub acest nume, dacă voi vrea să devin scriitor? Poate e iniţiala sortitului cu care aş putea fi fericită că iniţiala celui, cu care am devenit nefericită, o ştiu… poate vreau să cunosc prea mult şi coeficientul meu de inteligenţă nu e sortit să spargă toate parolele. Tragedie intrapersonală.
Programatorul de suflete ne-a aşezat într-un rând aleatoriu. Am rămas toţi dezarmaţi. Cum? Nu există niciun criteriu? Dar acest fapt este revoltător! Nu contează crezul uman, nici cel politic? Nu se ia în considerare câţi bani am? Nici câţi am risipit, dar câţi am dat la săraci, nici acela nu contează? Nu, că dacă am dat prea mulţi înseamnă că am fost corupţi, dar cu un firicel de conştiinţă, cum dai muştele pe alţii, ori dacă am dat prea puţini, nu trage la cântar oricum.
Ne-a cerut să ne întoarcem către scenă, unde trona el la un pupitru de comandă. Ne-a rugat să ne îndepărtăm unul de celălalt la o distanţă cuvenită, nu prea aproape să nu avem ocazia să fim intimi, dar nici prea departe să uităm unul de celălalt şi să ne lăsăm să ne absoarbă peisajul. Ne-am îndepărtat de unii şi ne-am apropiat de alţii.
A început instrucţia:
Lecţia Nr.1. Ori de câte ori voi apăsa pe un beculeţ galben, dvs aveţi sarcina să jucaţi rolul unui fenomen din natură, care are culoarea galbenă, un fel de pantomimă. Producţiile cele mai potrivite vor fi cotate cel mai bine. Nu vi se comunică rezultatele decât la sfârşitul probelor.
Mă uitam în jur, vedeam că una se îmbrăca în petale de păpădie, o floare nevinovată a copilăriei, altul se transpunea în soare şi se apleca asupra unei mări de necuprins, dar el tot încerca s-o cuprindă, una s-a deghizat indiancă şi şi-a pus un batic galben de camuflaj peste faţă, să nu se vadă semnele prevestitoare de luptă, dar ochii îşi trăiau viaţa independent. Ce să fiu, mă întrebam, ce aş putea fi înafara de ce sunt? Brusc m-am ascuns într-un spic de grâu, mă pricepeam la ascuns şi savuram mângâierea vântului din sud- est, nimeni nu ştia de ce zâmbesc.
Lecţia Nr.2. Ori de câte ori voi apăsa pe butonul verde, trebuie să vă prefaceţi într-un rod al naturii. Unul s-a făcut frunză şi s-a cocoţat pe cornişă, parcă era vrejul de fasole. Altul a îmbrăcat un costum de trestie şi oferea oricărui vizitator un pumn de zahăr, un coleg, care a citit mult SF, s-a vopsit în extraterestru să ne speriem de el, fiind o arătare extrauterină. Eu m-am preschimbat într-un simplu pepene, aveam silueta necesară, iar sufletul meu aprins era bine ascuns în profunzime.
Lectia Nr.3. Ori de câte ori voi apăsa pe butonul albastru, încercaţi să fiţi câte un animal de culoarea albastră! Ne uitam dezorientaţi unul la altul, cine a mai auzit aşa ceva, animal albastru! Entuziasmul umbla somnambul printre noi, pe cărări rătăcite, căutam în poveşti cunoscute şi necunoscute, pe internetul creierului, să descoperim animale albastre. Unul s-a făcut peşte oceanic cu colţi fioroşi, altul a devenit zmeu transcedental, eu mă prefăceam într-o libelulă străvezie în lumina albastră a amurgului, săream de pe o planetă pe alta şi împrăştiam stele căzătoare în jurul meu, din cele culese din Ploaia Perseidelor.
Lectia Nr.4. şi ultima. Ori de câte ori voi apăsa pe un buton roşu trebuie să mimaţi un sentiment, o emoţie, în aşa fel încât să nu le recunoască nimeni dintre colegii dvs. Toţi stăteau pe gânduri ce să facă să fie mai greu de ghicit…unu cânta o serenadă sub balcon, toţi au ştiut, că e Romeo, cel îndrăgostit, altul ştergea lacrimile mamei, era rolul băiatului rătăcitor, cineva ridica un copil către cer şi sugera sentimentul de mândrie al părintelui, toate au fost ghicite pe rând. Eu m-am făcut o mică buburuză, care se căţăra pe firul ierbii, tot mai sus, pănă în vârf, unde am început să mă leagăn tot mai tare, să oscilez şi să ating marginile lumii, ştiam că pot să cad, dar mă ţineam strâns de crenguţa firavă şi nimeni nu a ghicit, că eram: ultima şansă!
După un sfert de oră s-a deliberat, punctajul maxim se acordă lui 61A si 59S! Aplauze. Felicitări. Ca premiu, se oferă o pastilă mică, roşie, pastila fericirii. Ooooo! strigau toţi impresionaţi.
-Fe-ri-ci-re! Fe-ri-ci-re! aclamau colegii de birou şi aşteptau extaziaţi, ca cei doi nominalizaţi să înghită pastila fericirii!
-Nu, am strigat către 61 A, că eu eram 59S. NU! Pastila nu trebuie înghiţită!
Fericirea noastră nu stă într-o pastilă!
-De acord, a zis 61 A. Fericirea trebuie înfăptuită şi atunci durează mai mult decât efectul oricărei pastile!
-Şi va fi o stare naturală! – a mai completat 59S, care eram eu.
Toţi i-au aplaudat şi i-au îmbrăţişat, erau de acord, au realizat că fericirea poate fi mai accesibilă decât orice închipuire.
Programul a eşuat, nu şi-a atins scopul final. Programatorul de suflete a fost destituit. Iar de atunci nimeni nu a mai perturbat liniştea biroului scufundat într-o muncă măruntă, dar utilă.
Răspunsuri la Aceste Discuţii
-
Legătură Răspunsul lui Suzana Deac în
-
Multumesc, Mihaela, pentru incantare!
-
Legătură Răspunsul lui Sofia Sincă în
-
Surogat de fericire...
M-a impresionat textul. Eu am mers cu mintea spre SF. Îmi place foarte mult acest gen literar. Şi tu ai mers până la un punct foarte aproape de final. Ştii ce n-aş fi scris eu? Concluzia. Aş fi pus-o cumva sub mister, nu pe palmă. Mi-a plăcut foarte mult cum au fost tratate sufletele, puse la probe şi mai ales m-a fascinat simţurile, grijile premergătoare acestor probe. Câte probleme îşi făceau fiecare chiar şi în timpul probelor...
Sau aş scoate aceste două dialoguri. Însă este doar o propunere.
-De acord, a zis 61 A. Fericirea trebuie înfăptuită şi atunci durează mai mult decât efectul oricărei pastile!
-Şi va fi o stare naturală! – a mai completat 59S, care eram eu.
Dar fiecare cu imaginaţia sa şi cu dorinţa sa. Eu am citit cu multă plăcere!
Sofy
-
Legătură Răspunsul lui lecu rodica în
-
Ceva trebuie sa ne scoata din rutina zilnica...
Deosebit de interesanta ideea , lectia despre ce inseamna fercirea...cred ca a fi fericit inseamna a fi inteles...
Frumos scrisa,fara angoasa de a nu fi mimat bine...
-
-
Consider ca doza de mister, strecurata prin exercitiile pt suflete, se poate finaliza cu o nota de stabilitate expresa.
Multumiri calde pentru rabdare si aplecare.
Sincă a spus :
Surogat de fericire...
M-a impresionat textul. Eu am mers cu mintea spre SF. Îmi place foarte mult acest gen literar. Şi tu ai mers până la un punct foarte aproape de final. Ştii ce n-aş fi scris eu? Concluzia. Aş fi pus-o cumva sub mister, nu pe palmă. Mi-a plăcut foarte mult cum au fost tratate sufletele, puse la probe şi mai ales m-a fascinat simţurile, grijile premergătoare acestor probe. Câte probleme îşi făceau fiecare chiar şi în timpul probelor...
Sau aş scoate aceste două dialoguri. Însă este doar o propunere.
-De acord, a zis 61 A. Fericirea trebuie înfăptuită şi atunci durează mai mult decât efectul oricărei pastile!
-Şi va fi o stare naturală! – a mai completat 59S, care eram eu.
Dar fiecare cu imaginaţia sa şi cu dorinţa sa. Eu am citit cu multă plăcere!
Sofy
-
-
Comentariul dvs ma incanta. Ma bucur mult ca apreciati ideea.
Sunt de acord, a fi fericit inseamna a fi inteles, plus capacitatea de a picura surprize inedite intr-un pahar comun, asezat la umbra lumanarilor aprinse.
lecu rodica a spus :Ceva trebuie sa ne scoata din rutina zilnica...
Deosebit de interesanta ideea , lectia despre ce inseamna fercirea...cred ca a fi fericit inseamna a fi inteles...
Frumos scrisa,fara angoasa de a nu fi mimat bine...
-
Legătură Răspunsul lui Chris în
-
Frumos doamnă Suzana! Mi-a plăcut ideea! Fericirea din pastilă ar fi una sintetică, fără substanţă, ca un... anestezic al simţurilor!
-
-
Sau ca un excitant exuberant!
Multumesc, Cristina pentru lectura!
-
Legătură Răspunsul lui Corina Militaru în
-
"eu m-am făcut o mică buburuză, care se căţăra pe firul ierbii, tot mai sus, pănă în vârf, unde am început să mă leagăn tot mai tare, să oscilez şi să ating marginile lumii, ştiam că pot să cad, dar mă ţineam strâns de crenguţa firavă… şi nimeni nu a ghicit, că eram: ultima şansă!" Minunat, Suzana!
Mi-a placut in mod deosebit. Felicitari!
-
-
Drag de gandurile tale!
-
Legătură Răspunsul lui Gabriela Grădinariu în
-
Frumoasă parabola fericirii pe care ți-o închegi din micile gesturi cotidiene.Interesant personaj programatorul de suflete . Uuuuf , există și ne manipulează , ne fură identitatea , ne adună în grămezi amorfe . Noroc cu tine ,59 S , scuze , Suzana!Prețuire!
-
-
Asa-i, Gabriela, programatorul de suflete exista! Si ne manipuleaza!
Pretuire si din partea mea!
-
Legătură Răspunsul lui Ionel Mony Constantin în
-
brusc m-am ascuns într-un spic de grâu, mă pricepeam la ascuns şi savuram mângâierea vântului din sud- est, nimeni nu ştia de ce zâmbesc…
eu m-am făcut o mică buburuză, care se căţăra pe firul ierbii, tot mai sus, pănă în vârf, unde am început să mă leagăn tot mai tare, să oscilez şi să ating marginile lumii, ştiam că pot să cad, dar mă ţineam strâns de crenguţa firavă… şi nimeni nu a ghicit, că eram: ultima şansă!
Două foarte frumoase fraze din textul dvs.
Totuşi ...
mă întreb cum oare, păpădia, soarele, indianca si spicul au ajuns fenomene ale naturii?
Cât despre extraterestru ce sa mai vb. daca era verde era un rod mai necopt, ca şi frunza şi vrejul :)
Despre
conducere site redacție
FONDATORI
ION LAZĂR da COZA - scriitor
VASILISIA LAZĂR - poetă, redactor Revista „Eminesciana”, membră UZPR
ADMINISTRATORI-EDITORI
SOFIA SINCĂ - prozatoare
GABRIELA RAUCĂ - poetă, realizatoare emisiuni Radio ProDiaspora, redactor Revista „Eminesciana”, membră UZPR (redactor promovare cultură media)
ADA NEMESCU - poetă, artist plastic
CARMEN POPESCU - scriitoare, realizatoare emisiuni Radio Vocativ (redactor promovare cultură media)
AUGUSTA COSTIN (CHRIS) - prozatoare
MIHAELA POPA - poetă
PETRUȚ DAN (CĂMUI) - poet, cantautor
BOLACHE ALEXANDRU - poet
MIHAI KATIN - poet
GRIG SALVAN - prozator, cantautor
colaboratori
ATENȚIE!
Fiecare postare trebuie făcută în spaţiile special constituite pentru genurile literar/artistice stabilite. Postarea în alte locuri decât cele stabilite de regulile site-ului, atrage eliminarea postării de către membrii administraţiei, fără atenţionarea autorului! De exemplu, un eseu postat în spațiul prozei va fi șters. Pentru cele mai frecventate genuri, reamintim locațiile unde trebuie postate. Pentru a posta:
1. POEZIE, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
2. PROZĂ, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
3. ESEU, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
4. FOTOGRAFII, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
5. VIDEOCLIPURI, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
Toate acestea le puteți accesa și din bara de sus a site-ului. Este admisă doar o postare pe zi, pentru fiecare secțiune, creație proprie. Folosirea diacriticelor este obligatorie.
link-uri utile
Zile de naştere
Zile de naştere sărbătorite astăzi
Zile de naştere sărbătorite mâine
donații
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: LAZAR VASILISIA
(CEC Bank)
*
Pentru anul trecut au donat:
Gabriela Raucă - 400 Euro
Monica Pester - 600 Lei
Nuța Crăciun - 220 Lei
Maria Chindea - 300 Lei
Tudor Cicu - 300 Lei
Elisabeta Drăghici - 200 Lei
***
Pentru acest an au donat:
Maria Chindea - 200 Lei
Monica Pester - 300 Lei
important!
Comentându-i pe alții, vom fi, la rândul nostru, comentați.
Așa-i într-un cenaclu.
Activitatea Recentă
Antologiile site-ului „ÎNSEMNE CULTURALE”
Evenimente
© 2024 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
