Fragment... să nu vă plictisiţi. Orice asemănare cu vremurile actuale este voit intenţionată!

  

Timpul se boltea din toate părţile! Caneaua uriaşă se deschidea într-un singur sens… orientată spre mine. Eu îi dereglam debitul şi aveam posibilitatea să-i comand ce pofteam. 

     Preşedintele unei ţări serioase, aşa cum era ţara mea, nu putea scăpa ocazia să nu-şi tragă tineretul studios de partea sa, aşa că am început anul şcolar cu mare pompă, alai, transmisii televizate şi radiodifuzate. S-au închis toate porţile facultăţii pe care aveam de gând să le rupem cu sârguinţa noastră vestită, să ne oblige astfel să mergem în Regie la marea sărbătoare. Decanul Kaznetti, cu studenţii lui fruntaşi s-au pierdut în marea masă de sărbătoriţi, iar noi ne-am văzut de treburi. Se făcuse linişte în Capitală, numai megafoanele pe uliţe urlau discursul prefabricat… toţi îl urmăreau pasionaţi pe preşedintele peltic care de obicei ţinea ore întregi capul de afiş la TVR. Tramvaiele şi troleele golite de călători se fâţâiau disperate în căutarea blatiştilor şi numai câte un provincial cu bilet se mai urca în ele. Noi repetenţii suntem oameni cumpătaţi, nu aveam de ce să ne amestecăm cu ceilalţi, aşa că o parte din gaşcă s-a refugiat direct la Drept… la bufet bineînţeles, să nu mai audă gălăgia de pe străzi, iar restul s-au dus prin diverse localuri şi parcuri liniştite. Eu habar n-aveam ce se petrece, dormeam; când m-am trezit am vrut să trec pe la facultate să-i salut pe toţi, să ştie că n-am murit. Normal nu m-am dus la primele ore! Altfel aş fi fost îmbarcat cu forţa în autobuze şi aşa aş fi umplut golurile de studenţi la festivitate. Când am intenţionat să deschid uşa facultăţii, surpriză… era închisă cu şapte lacăte! Am crezut că a dat o molimă peste colegi şi speriat m-am repezit la bufet! Înăuntru un fum să-l tai cu cuţitul şi cu gaşca fruntaşă de repetenţi tradiţionali prezentă parţial… m-am liniştit şi le-am spus:

     - Eu mă duc la Tosca, nu vreau să vă fumez fumurile! După aia mă duc să mă dau în bărci prin Cişmigiu cu vreo fetiţă!

Şi am plecat la Tosca… cofetăria unde serveam zilnic reţeta zilei, lichior de cafea indian!  

     Am avut noroc că n-am rămas cu băieţii să jucam bridge din memorie, fără cărţile de joc! Ulterior… la Drept se bea foarte multă cafea, fierbinte mai puţină! Se prefera cafeaua rece albaneză la gramaj şi pe sub masă. După ce-au băut băieţii câteva cafele cu gheaţă Scandemberg se încinseseră însă, s-a ivit un reporter, cu aparatul foto agăţat de gât spre hazul teribil al tuturor; revoltat că nu erau toţi la marea sărbătoare, însă mai ales că nu şi-a găsit un loc s-a legat de ei:

     - Ce fel de studenţi sunteţi voi dacă nu vă duceţi să-l vedeţi la faţă pe preşedintele nostru iubit?

     - Da preşedintele de ce nu vine să îmi vadă mecla?

I-a răspuns Omicron, aşa i-a rămas porecla după ziarist şi s-au îmbrâncit puţin mai mult.

     Apostrofat în felul acesta nepoliticos… numai el, reporterul avea dreptul să împingă,  a început să-i facă poze. Agasaţi amicii lui au sărit în sus:

     - Vrem şi noi să ne pozezi moacele pentru preşedinte!

Unul negricios a strigat disperat aranjându-şi zulufii :

     - Mie să-mi faci pozele din profil că sunt mai atrăgător!

Altul mai şcolit:

     - Dacă eşti aşa prieten cu preşedintele de ce nu vă luaţi de mâini să vă pozaţi pentru Play boys!

Altul mai spălăcit:

     - Eu vreau să-i trimit şi-o dedicaţie!

Unul ,,amestecat,, rău de tot:

     - Pe mine să mă prindeţi amândoi din toate părţile sensibile şi esenţiale dar de una mai tare!

Şi-au continuat tot aşa… puţin busculat, muştruluit şi cu părul zburlit reporterul şi-a luat tălpăşiţa cu aparatul plin de poze.

     A doua zi articolul era gata publicat în singurul ziar studenţesc de mare tiraj, desigur nu chiar aşa ci în stilul uşor democratic nerespectând întocmai adevărul.

Gaşca, grămadă la Decan, exmatriculată din toate facultăţile şi căminele studenţeşti din ţară şi probabil ziaristul Omicron promovat în funcţie!  M-aş mira să nu fie acum… mare mahăr, mare sculă de basculă!

În plus barmanul nostru a fost concediat, pierzându-şi locul de veci ce-i fusese hărăzit, iar bufetul nu a mai fost inclus în circuitul meu turistic, fiindcă de atunci nu mai găseam acolo nimic de glojdeală*.

Teroarea continua… ne aştepta a doua zi, gata pregătit un alt decret, o nouă lege care să roadă cu sălbăticie din rezistenţa noastră intelectuală asupra sistemului.

     Vremea minunată din Bucureşti şi mai ales fetele nu ne lăsau să învăţăm în cămin şi nu ştiu cum se făcea că nimeream întotdeauna în îmbulzeala unor mici răscoale!

     Eram pe lângă Arhitectură într-o zi toridă şi ne ceream drepturile legitime de repetenţi fruntaşi… nici noi nu ştiam prea bine ce vrem! Cert este că făceam gălăgie şi se adunau tot mai mulţi, fete şi băieţi, revoltaţi, care făceau atmosferă şi scandal.

Învârtindu-ne pe-acolo am dat peste o filială a partidului şi nu ştiu cărui sector. Un tip, bineînţeles la haină şi cravată ne invită înăuntru într-o sală răcoroasă… am crezut că e salvarea noastră:

     - Ăştia ne ascultă atenţi cu o ureche… avem cui ne plânge!

Rămăsesem puţini, dar gălăgioşi şi hotărâţi.

      Pe o fată căreia îi mergea papagalul am decretat-o reprezentanta noastră şi i-a făcut tipului capul mare.

A început să ne scrie numele pe-un carneţel…. am rămas şi mai puţini cei care i l-am dat!

Ne-a trimis amabil acasă urmând să ne răspundă în scris.

     Am plecat la plimbare prin Cişmigiu cu barca şi m-am încopciat cu un dosar culoarea ochilor lui Dobrin… şi acum aştept răspunsul! Nu mai ştiu, dar, cred că însoţitoare am ales-o pe delegata noastră: mi-au plăcut întotdeauna premiantele iar Cişmigiul era totdeauna minunat pentru a admira lumea împrăştiată pe ape limpezi şi liniştite!

Vizualizări: 73

Răspunde la Aceasta

Răspunsuri la Aceste Discuţii

Amintiri, amintiri. Foarte plăcut redate, cu umor dar și cu indignarea celui de la maturitate.

Viața de student, cu bune și cu rele - cea mai plăcută. Oricum, azi nu mai este la fel. E mai spelbă, mai decolorată. Studenții nu mai aleargă cu câte o gogoașă sau cu un covrig în mână, căminele sunt un soi de ghetouri, iar cantinele cu cartelele lor, au dispărut...

Am citit cu plăcere!

Sofy

Atunci, dar și acum, indignați... :) 

Am citit cu plăcere!

Ai aruncat nada, am mușcat din ea...

da Coza

Răspunde la discuţie

Despre

Ion Lazăr da Coza a creat această reţea Ning.

conducere site redacție

FONDATORI

ION LAZĂR da COZA - scriitor

VASILISIA LAZĂR - poetă, redactor-șef Revista Eminesciana, membră UZPR

ADMINISTRATORI-EDITORI

SOFIA SINCĂ - prozatoare

GABRIELA RAUCĂ (redactor promovare media) - poetă, redactor Radio ProDiaspora, redactor Revista Eminesciana, membră UZPR 

ADA NEMESCU - poetă, artist plastic, redactor Revista Astralis și Revista Agora ARTELOR

CARMEN POPESCU (redactor promovare media) - scriitoare, redactor Radio Vocativ, redactor Revista Armonii Culturale, membră UZPR 

AUGUSTA COSTIN (CHRIS) - prozatoare

MIHAELA POPA - poetă

PETRUȚ DAN (CĂMUI) - poet

BOLACHE ALEXANDRU - poet

MIHAI KATIN - poet

GRIG SALVAN - prozator, cantautor

ATENȚIE!

Fiecare postare trebuie făcută în spaţiile special constituite pentru genurile literar/artistice stabilite. Postarea în alte locuri decât cele stabilite de regulile site-ului, atrage eliminarea postării de către membrii administraţiei, fără atenţionarea autorului! De exemplu, un eseu postat în spațiul prozei va fi șters. Pentru cele mai frecventate genuri, reamintim locațiile unde trebuie postate. Pentru a posta:

1. POEZIE, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

2. PROZĂ, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

3. ESEU, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

4. FOTOGRAFII, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

5. VIDEOCLIPURI, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

Toate acestea le puteți accesa și din bara de sus a site-ului. Este admisă doar o postare pe zi, pentru fiecare secțiune, creație proprie. Folosirea diacriticelor este obligatorie. 

Zile de naştere

Zile de naştere sărbătorite astăzi

Zile de naştere sărbătorite mâine

donații

Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la: 

RO45CECEB00008RON1057488

titular cont: LAZAR VASILISIA 

(CEC Bank)

*

Pentru anul trecut au donat:

Gabriela Raucă - 400 Euro

Monica Pester - 600 Lei

Nuța Crăciun - 220 Lei

Maria Chindea - 300 Lei

Tudor Cicu - 300 Lei

Elisabeta Drăghici - 200 Lei

***

***

Pentru acest an au donat:

Maria Chindea - 200 Lei

Monica Pester - 300 Lei

Tudor Cicu - 300 lei

important!

Activitatea Recentă

Ana-Maria Butuza a contribuit cu răspunsuri la discuţia Carie a utilizatorului Ana-Maria Butuza
cu 49 minute în urmă
Ada Nemescu a contribuit cu răspunsuri la discuţia Carie a utilizatorului Ana-Maria Butuza
cu 1 oră în urmă
Lui Ada Nemescu i-a plăcut discuţia Carie a lui Ana-Maria Butuza
cu 1 oră în urmă
Ada Nemescu a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Așteptare a utilizatorului Ana-Maria Butuza
cu 1 oră în urmă
Utilizatorului Ada Nemescu îi place postarea pe blog Așteptare a lui Ana-Maria Butuza
cu 1 oră în urmă
Ana-Maria Butuza a postat o discuţie
cu 1 oră în urmă
Postare de log efectuată de Ana-Maria Butuza
cu 1 oră în urmă
Corneliu Neagu a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Ce rău îmi pare... a utilizatorului Corneliu Neagu
cu 1 oră în urmă
Chris a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Ce rău îmi pare... a utilizatorului Corneliu Neagu
cu 5 ore în urmă
Utilizatorului Chris îi place postarea pe blog Ce rău îmi pare... a lui Corneliu Neagu
cu 5 ore în urmă
Chris a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog In memoriam, la 5 ani de la plecarea soțului meu, scriitorul Ion Lazăr da Coza, creatorul acestui spațiu de cultură a utilizatorului Vasilisia Lazăr
cu 5 ore în urmă
Utilizatorului Chris îi place postarea pe blog In memoriam, la 5 ani de la plecarea soțului meu, scriitorul Ion Lazăr da Coza, creatorul acestui spațiu de cultură a lui Vasilisia Lazăr
cu 5 ore în urmă
Costel Zăgan a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Fus orar a utilizatorului Costel Zăgan
cu 6 ore în urmă
Utilizatorului petrut dan îi place postarea pe blog In memoriam, la 5 ani de la plecarea soțului meu, scriitorul Ion Lazăr da Coza, creatorul acestui spațiu de cultură a lui Vasilisia Lazăr
cu 6 ore în urmă
petrut dan a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog In memoriam, la 5 ani de la plecarea soțului meu, scriitorul Ion Lazăr da Coza, creatorul acestui spațiu de cultură a utilizatorului Vasilisia Lazăr
cu 6 ore în urmă
Utilizatorului petrut dan îi place postarea pe blog In memoriam, la 5 ani de la plecarea soțului meu, scriitorul Ion Lazăr da Coza, creatorul acestui spațiu de cultură a lui Vasilisia Lazăr
cu 6 ore în urmă
Utilizatorului petrut dan îi place postarea pe blog Trăgând cormana lunii printre stele a lui gabriel cristea
cu 6 ore în urmă
petrut dan a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Trăgând cormana lunii printre stele a utilizatorului gabriel cristea
cu 6 ore în urmă
Utilizatorului petrut dan îi place postarea pe blog Mereu voi fi cu voi a lui Răduță If. Toader
cu 6 ore în urmă
petrut dan a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Fus orar a utilizatorului Costel Zăgan
cu 6 ore în urmă

Antologiile site-ului „ÎNSEMNE CULTURALE”

„Ecouri din viitor”, 2022 AICI

Atlasul cu diezi  2017 AICI

Autograf pentru m(â)ine  2013 AICI

© 2025   Created by Ion Lazăr da Coza.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor