Neputinţa iluziei

[MARIUS IULIAN ZINCA]

 

 

 

 

Nu mai era loc de iluzii.

 

Cuvintele se opriseră în gâtlej

şi nu putea

decât să numere

târâşul secundelor

cu muşchii gâtului şi umerilor,

să găsească puterea

de a rezista

până la următoarea

bătaie de inimă.

 

Îşi acceptase neputinţa...

 

 

[MARIUS IULIAN ZINCA]

multumesc mult si din suflet Gabriela de vizita si cuvinte, o zi minunata, Marius

[Gabriela Grădinariu]

 Vers dureros , expresia  manifestărilor  psihosomatice ale unui interior devastat de neliniști . Admirabil!

[MARIUS IULIAN ZINCA]

multumesc Da Coza de vizita si cuvinte, o seara asa cum ti-o doresti, Marius

[Ion Lazăr da Coza]

A găsit soluția. Una dintre ele.

da Coza

[MARIUS IULIAN ZINCA]

multumesc mult Vasilisia, o seara frumoasa, Marius

[Vasilisia Lazăr]

Eu aș numi textul „neputință”. Dacă nici iluzia măcar nu mai are loc, e grav.

Mi-a plăcut foarte mult.

[MARIUS IULIAN ZINCA]

te imbratisez Maia draga, multumesc, o zi asa cum ti-o doresti, Marius

[Belean Maria Ileana]

eu tin sa rezonez cu frumosul si albul realitatii pe care subtil l-ai redat in versuri specifice tie...felicitari Marius!

[MARIUS IULIAN ZINCA]

multumesc Chris si-ti mai multumesc ca ai facut legatura cu... anteriorul, am mai spus-o si o sa o repet de cete ori va fi necesar, totul(manuscris si/sau carte) curge, dar... am facut in asa fel, cred, sa poata fi luat si desinestatator, o zi minunata, Marius

[Chris]

Nu înţeleg o dedublare aici. Eu simt o stare încordată şi apăsătoare. Parcă s-ar continua cumva celeilalte poezii. Poate să fie: corpul trăieşte şi mintea gândeşte şi se întreabă încontinuu. Şi da, îţi accepţi neputiinţa, accepţi că inevitabilul se poate produce oricând şi-ţi reiei bătăile inimii..:))