Doar oamenii buni mor în decembrie

[teodor dume]

tata a murit într-o noapte de joi spre vineri

aerul greu amplifica teama
sub cerul atât de rece şi negru
se prăvălea ca un bulgăre lumina
adâncind disperarea

undeva s-a produs o greşeală

copilul din mine nu înţelegea de ce
toţi oamenii îmbrăcaţi în negru şoşoteau şi
de ce atâta relaţie între noi şi vecini

mama avea ochii sticlaţi şi
mirosea a pâine proaspătă
mă ţinea strâns cât mai aproape de piept
să mai fim împreună doar pentru o vreme

dincolo de toate acestea
chiar şi Dumnezeu clipea îngăduitor

poate sunt vinovat în ideea că
n-am ştiut să aprind o lumânare pentru tata
dar exista riscul să nu pot să-l mai strig
ca atunci când îmi doream să fiu bărbat
şi îi imitam toate mişcările
însă am învăţat cu timpul
că acel ritual
e jumătatea care rămâne aici

aşa am ajuns să iubesc mai mult şi să înţeleg
că e singurul drum pe care păşesc cu frică

mi-e teamă acum
respiraţia îmi abureşte vederea
bântui printre imagini
undeva la margine cade o stea
îmi aduce aminte de copilărie
de serile târzii în care număram
stelele în cădere şi inima îmi bătea
ca aripa unui fluture

nici nu ştiu dacă totul e adevăr sau minciună

dar ştiu că dincolo de clipa aceasta
mă aşteaptă tata

şi e decembrie

am glezne de sticlă realitatea
muşcă din mine sufăr dar nu spun nimic
nici nu vorbesc despre tata
mă las în mine şi aştept

e decembrie

şi oricum anotimpurile se repetă

[teodor dume]

violeta fl. ion,

un oaspete xdrag mie.

mulţumiri de suflet.

sărbători fericite!

[teodor dume]

belean maria ileana,

mă bucură mult trecerea şi semnul de lectură.

sărbători fericite!

[teodor dume]

sofia sincă,

mulţumesc pentru semnul de lectură.

sărbători fericite!

[Belean Maria Ileana]

O poezie care transmite, admir frumusetea versului, adevarul inserat in versuri

Felicitari d-le Dume

[Sofia Sincă]

Amintire sacră, versuri sacre pentru cel ce şi-a sădit rădăcinile în dvs. domnule Dume.

Am citit cu plăcere şi respect, Sofy!

[teodor dume]

mihaela popa,

mulţumesc pentru semnul de lectură

sărbători fericite!

[teodor dume]

veronica,

mă bucur că am postat acest text chiar pe 22 decembrie când mama ta s-a dus într-un loc fără dureri şi suferinţă.

mă bucur că textele mele te astâmpără în momentele grele

toată admiraţia!

[Veronica Pavel Lerner]

Poezia e mai mult decat frumoasa. Are in ea acea stare de "impacare" cu moartea. In fond, toti ne "impacam cu moartea", dar nu si cu agonia suferintei dinaintea ei...

Azi, 22 decembrie, e ziua in care a murit mama mea. Un gand pios in memoria ei.

Teo, cum sa-ti multumesc eu pentru pacea pe care mi-a aduc acuma poemele tale?

Superb!