Uroborus

[Ion Lazăr da Coza]

[Ion Lazăr da Coza]

Mulțumesc tuturor vizitatorilor acestei pagini care au lăsat ori nu un semn!

Prețuire,

[Ion Lazăr da Coza]

Mulțumesc, draga mea!

[Camelia Ardelean]

Pas d'habitude, doar când sunt călcată pe coadă! :-)) Drag aussi,

[Ion Lazăr da Coza]

Cum, tu, Camelia, să fii viperă??? :))
Drag,

[Ion Lazăr da Coza]

Of, Mihaela... drag!

[Ion Lazăr da Coza]

Mulţam, dragă Lisia!

[Camelia Ardelean]

O poezie care vă reprezintă în totalitate (în sensul că are umor şi originalitate), că altfel... nu ştiu în ce tip de şarpe vă încadraţi (acum nu vreau să fiu viperă, dar aşa aţi definit dvs. poetul)! :-)) Faină tare! :-) 

[Ion Lazăr da Coza]

Mulţumiri, Sofia!

Poate că-s demodat, ca în secolul esenţelor, să umblu cu detalii...

[Ion Lazăr da Coza]

Generoasă ai rămas, dragă Valeria.

[Mihaela Suciu]

Deosebită metaforă! 

Când scriem, mâna e o prelungire între minte și foaie, iar dacă o folosim înțelept, un șarpe de toată mâna - cam așa pricepui, ceva mai simplist. :) 

Bine că-i rămâne pielea! Avem posibilitatea să intrăm în ea, să vedem dacă ni se potrivește și empatizăm.

Salut șarpele de toată mâna! Ca o paranteză: Ioane, să ne dai de veste când dai greș! Eu mă prezint cu echipa de intervenție, să te oprim din devorarea unei părți esențiale. N-aș suporta să văd un „uroborus” taman fără coadă!  :)