ca într-o mină de sare
săpau în mine
orgoliul, mândria, răutatea,
pierdeam bunătatea, candoarea.
potrivnic era totul
agăţat de unghia neputinţei mele
Lucifer mă tragea în Infern.
fără far pe ţărm obosisem să lupt
cu umbre în pereţii destinului
visele prevesteau sorţi pe şine
fiecare noapte era coşmar.
ochii încărcaţi de durere lacrimau.
rochia de mireasă si-a scuturat creta
a rămas o rochie de doliu.
am coborât în adâncul fiinţei mele
unde pâlpâia flacăra iubirii.
lumânarea drumului regăsit am aprins,
la troiţa inimii am zăbovit
cu mir mi-am curăţat
Sufletul.
Adaugă un comentariu
...mă regăseam. Tu ştii că aceasta poezie e un fel de autoportret...Noapte frumoasă!
la troiţa inimii am zăbovit cu ochii încărcaţi de durere ce lacrimau cu umbre în pereţii destinului ca într-o mină de sare...
Din suflet, mulţumesc!
Superb! O limpezire a sufletului, o dizolvare a minţii în inimă, o spovedanie! Felicitări Catalina!
Cu admiraţie,
Desigur, ţin cont, înseamnă mult pentru mine, învăţ...mă străduiesc. Mulţumesc !Cu drag, Cătălina
Aş ţine cont de sugestia Lisiei! Puţin defrişată ar avea o forţă de impact mult mai mare! Frumos! Drag, Gerra
Om trecând prin viaţă... regăsirea se definitivează după eşecuri şi realizări, după cicatrici rămase în urma luptei cu viaţa, prin iubire.
Am citit cu plăcere, Sofy!
Da, aproape o spovedanie...mulţumesc .
Mulţumesc pentru sugestie, doamna Vasilisia.Seară frumoasă!
Frumoasa spovedanie!
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: Lazăr Vasilisia
(CEC Bank)
*
DONATORI,
începând cu septembrie 2020:
© 2021 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE