Lumina ( din întuneric)

[MARIUS IULIAN ZINCA]

 

 

 

Chinuindu-mă

să-mi înăbuş în grabă

câteva lacrimi

ca dup’o ezitare agitată,

totul era nemişcat.

Cu simţurile

tulburate de nelinişte

şi răsuflarea tăiată

de o aversiune

de netrecut a umbrei

cu nuanţă  întunecată,

faţa scăldată de lacrimi

zburda în lumina gălbuie

ce se-ntrezărea

printre obloanele norilor.

 

[MARIUS IULIAN ZINCA]

multumesc Vasilisia de vizita-ti si cuvinte, o zi minunata, Marius

[Vasilisia Lazăr]

Cu plăcerea textului,

[MARIUS IULIAN ZINCA]

multumesc Da Coza de vizita-ti si popas, o seara frumoasa si LA MULTI ANI! tie si tuturor celor dragi, Marius

[Ion Lazăr da Coza]

Plăcut popas.

da Coza

[MARIUS IULIAN ZINCA]

multumesc Sofy si da, acest manuscris "Pierdut in cuvinte" pe care-l prezint acum, e mai mult unul al starilor, nu al poeziei, iar in ceea ce priveste umbra... intunecata ma gandeam la acea, acel moment negru cand nu intrevezi nimic... nici macar un gri, iar daca nu se poate sesiza asta... voi scoate ... nuanta intunecata, o zi frumoasa si LA MULTI ANI! tie si tuturor sarbatoritilor, Marius

[Sofia Sincă]

În sfârşit aici seamănă a poezie. Deşi aş avea de reproşat unele incoveniente, Marius: prima frază e cam ambiguă iar,

'' a umbrei/cu nuanţă  întunecată,'' sună pleonastic. Umbra este deja întunecată.

Ultimul vers este încântător.

Semn de trecere şi citire, Sofy!