ai îmbrăcat cămașă dublă

[gina zaharia]

am strâns toate pânzele vremea catargelor a trecut

pustnicii cară lemne pentru aceeași colibă

arhitectul cu imagini ponosite doarme înțelegător

a uitat acoperișul într-o parte

frigul îndrumă oaspeții în spatele ușii albe

manopera asta mă dezmoștenește

trebuie să strâng lanțurile

 

confortul din replicile artizanale meditează

mut soarele puțin mai încolo - un fel de strigăt de ger

scrijelesc ușor vidul

te trezesc

hei nomade

ai uitat că amuleta mea e din safir îndepărtat

moda nopților în crinolină a trecut

 

noi temerari investesc în pragul nostru

fac o rotație completă și dispar

într-un ochi se deschid cele mai mari târguri

celălalt e la o galerie celestă

astăzi ai îmbrăcat cămașă dublă

de aceea toți fotografii vorbesc în șoaptă

îmi păstrez obiceiul de a lăsa umbra să te atingă

cât să treacă prin tine

[gina zaharia]

Mulțumesc, Corina!

[gina zaharia]

Mulțumesc, da Coza!

[Corina Militaru]

Minunat, Gina!

Admirație,

[Ion Lazăr da Coza]

Generozitate.

da Coza

[gina zaharia]

Așadar, s-a zărit coliba mea cu acoperișul într-o parte!:) Ești fotograf bun, draga mea Sofy! Mulțumesc!

[gina zaharia]

Mulțumesc, Angi.

[Sofia Sincă]

Imagini inedite... mereu cu alt început, loc propriu ferit de ochiul indiscret. Doar ea și altruismul sufletului, cel ce oferă și persoanei de lângă ea confort.

Am citit cu deosebită plăcere și am admirat.

Sofy

[Angi Cristea]

Arhitect al emotiilor.

[gina zaharia]

Mulțumesc, Mihaela! De-ale nomadului... :)

Drag,

[gina zaharia]

Mulțumesc, Adelaide, pentru trecere și pentru urare. Îmbrățișez sufletul tău frumos!