sic transit gloria mundi
sic transit gloria mundi...
țipă în ecou prima lumină
nehotărâtă în a fi undă
sau particulă
în celula mea
cu fereastră spre inimă
umbra mi-a rămas pe tavan
sapă
sapă
sapă
îmi caută cerul pierdut
cineva îmi bate în piept
punct punct punct
linie linie linie
punct punct punct
apoi totul devine alb absolut
Adaugă un comentariu
SOS-ul va avea ecou.
da Coza
multumesc cu inima
multumesc cu inima
De luat aminte... Vanitas vanitatum vanitas.
Drag popasul
Revezi puțin titlul, lipeşte de literă primul semn ''.
Dacă e ,,cineva'' şi nu ,,ceva'', e de bine, poți scrie pe alb!
Un S.O.S. cardiac!
Așa dispare gloria lumii.
Într-un mod simplu, ca în poemul tău. Nu mai bate și gata... Așa au dispărut ființe emblematice, genii, imperii, istorii. Cine crede că va stăpâni lumea crede doar într-o nebunie omenească, se scaldă în momente abisale pentru a-și justifica orgoliile demențiale.
Foarte interesant poemul tău care lasă momente meditative!
Sofi
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: Lazăr Vasilisia
(CEC Bank)
*
DONATORI,
începând cu septembrie 2020:
© 2021 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE