vinerea avea toate ceasurile
acasă
mai puțin unul
rătăcit de copitele calului
ce privea lumea
cu nările aburinde
acoperea zarea cu amiezi
sub poala soarelui
păștea lipsit de griji
într-un crâng cu viță de vie
nemărginit
cerul răstignit
se ascundea în ochii albaștri
ai calului pentru care a paște
este o atitudine
Adăugat de Darie Giurgiu la Iulie 2, 2018 la 1:00pm — 5 Comentarii
Adăugat de Darie Giurgiu la Iunie 29, 2018 la 12:30pm — 4 Comentarii
m-ai îmbogățit cu lacrimi
proprietar peste taifun
vârât prin ușa deschisă
de imprevizibile
cuvinte
dictate cu forța gândului
toxic
stăpână a timpului comun
dresură de neuroni
în casa unde
vulcanic
la cina de taină
ți-am oferit inima
Adăugat de Darie Giurgiu la Iunie 28, 2018 la 11:30pm — 4 Comentarii
pe pântecul spart al orașului
timpul umblă
cu pieptul dezvelit
măsoară goliciunea cuvintelor
placate cu netulburata nesimțire
se adună în căuș lacrimi
să însămânțeze patimi
iubiri irosite
expulzează inimi
în dansul din imperiul
trădării
Adăugat de Darie Giurgiu la Iunie 27, 2018 la 1:47pm — 4 Comentarii
viselor
ca într-un insectar
le prind aripile
în gândul
că odată și ele m-au locuit
în nopțile petrecute
cu trupul primenit
înfășat în carnea din care
a fugit copilăria
ea revine uneori
pe o ușă dosnică
în subconștientul reavăn din nopți
ce-și scutură trena de stele
peste blocul
în care moartea are chip
de copil
Adăugat de Darie Giurgiu la Iunie 22, 2018 la 12:00am — 4 Comentarii
Adăugat de Darie Giurgiu la Iunie 18, 2018 la 11:53pm — 13 Comentarii
mâna dreaptă este aceea
care mă închină
scriu
mănânc
închid la nasturi toamna
totuși mâna dreaptă
mă încurca jenant
pentru gradul naiv
în care măturam cotidianul
până când orașul a primit
în turneu circul
să nască amintiri
pe bilete de intrare
cu părți distincte
segmentelor geometrice
fără graba de a strica
armonia universală
să îngrădească libertatea visului
unui adult corijent la…
Adăugat de Darie Giurgiu la Iunie 3, 2018 la 5:00pm — 4 Comentarii
Adăugat de Darie Giurgiu la Mai 15, 2018 la 11:00am — 4 Comentarii
Adăugat de Darie Giurgiu la Mai 13, 2018 la 1:25am — 12 Comentarii
Adăugat de Darie Giurgiu la Mai 9, 2018 la 11:56am — 10 Comentarii
cu un singur ochi sparg
bariera de corali
primăvara se ascunde
gând al regenerării
într-un singur picior
ploaia se lasă amanet
lacrimilor
adevărul este vedetă
în magazinul cu antichități
sufletul schimbă cuvinte
în sejurul iubirii
Adăugat de Darie Giurgiu la Mai 3, 2018 la 10:21pm — 9 Comentarii
Adăugat de Darie Giurgiu la Mai 2, 2018 la 12:30pm — 6 Comentarii
îți scriu
acum ploaia a stat
în inimă umbra s-a topit
trupul tău cald îl simt cum alunecă
în graba ultimului tren
îți etalezi nurii cu pașii tăi
răscolitori
chemi ploaia cu graba din scrisori
alergi să piepteni graiul nopții
cu plecarea să faci luminii cale
Adăugat de Darie Giurgiu la Aprilie 27, 2018 la 10:12am — 7 Comentarii
în vis
pruncul ucis țipă
câinele se îneacă în scârbă
fata cu părul negru
copilul strigă
unde-mi sunt jucăriile
câinele își caută stăpânul
lătrând cu tonuri înalte
fata se piaptănă
are mâinile trudite
eu chem
numele tatălui
fata nu mă privește
își vopsește fața cu ocru
fătul își cere dreptul la somn
dulăul înecat cere stăpânului
să nu-l uite
Adăugat de Darie Giurgiu la Aprilie 24, 2018 la 10:00pm — 8 Comentarii
adevărul în mecanica sa
are ecuația
elementelor cheie
aprinde viziunea poeților
marginea nepătrunsă a mării
identifică pașii în sinonimia tăcerii
deschide petalele nuferilor
fotografii imortalizează clipa
ca un prim sărut
Adăugat de Darie Giurgiu la Aprilie 23, 2018 la 10:00am — 5 Comentarii
Adăugat de Darie Giurgiu la Aprilie 22, 2018 la 12:00am — 6 Comentarii
Ea trece frumos prin ploaie
grăbită să taie ora exactă
Ea calcă ușor prin mine
cu gândul hrănind cuvinte
Ea așteaptă să trecem în vis
celule în mediu alcalin
Ea merge ușor prin ploaie
să vină cântecul ce sunt
Adăugat de Darie Giurgiu la Aprilie 20, 2018 la 11:00pm — 5 Comentarii
Adăugat de Darie Giurgiu la Aprilie 18, 2018 la 10:30pm — 7 Comentarii
sunt nevoit să învăț tăcerea
răstignit de timp
sub persecuția orelor sfărâmate
la întretăierea
visului
cu recunoașterea mediocrității
ce dictează drumul
un amestec de sentimente
tocite
ale martorilor otrăviți
cu poeme în care
iarba veștedă crește din abundență
pe cer
să-mi rupă trupul
ca pe o prescură
Adăugat de Darie Giurgiu la Aprilie 15, 2018 la 12:08am — 7 Comentarii
Adăugat de Darie Giurgiu la Aprilie 3, 2018 la 11:00pm — 4 Comentarii
2019
2018
2017
2016
2015
2014
© 2019 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor