Tânăra îşi luase rămas bun de la Tudor Cristache, pe terasă. Încuiase poarta cu cheia pe care o avea mereu asupra sa. Apoi se dusese acasă, ocolind câteva străzi.
Simțea nevoia să se plimbe cu mașina, singură.
Deși ar fi vrut să adoarmă imediat, gândurile năvăleau în valuri, fără reținere. Urma o zi importantă. Din dormitorul vecinului de palier se auzea muzica în surdină. Cineva cobora scările apăsat. Un câine lătra răgușit în dreptul ferestrei.
Se făcuse aproape cinci. La zece trebuia să fie la serviciu, la o bancă din oraș unde era economistă. Atât ceruse învoire. Apoi îl va suna pe Bogdan, îl vor lua pe Tudor și vor petrece seara, împreună, la casa de vacanță a pictorului, în Zăvoaia, o localitate situată într-o zonă de munte, la aproximativ douăzeci kilometri de oraș.
Acolo era cel mai odihnitor loc de pe pământ: grădina mare, cu sălcii și iarbă, câteva mese din lemn și canapele la fel, apoi cascada-mică, desprinsă din stâncă, împărțind acorduri care-ți înviorau sufletul.
Tot aici se vor întâlni cu avocatul care va întocmi testamentul pe numele fetei. Bineînțeles, acesta era doar planul ei. Puteau foarte bine să rămână acasă la pictor, în oraș.
Două ore și un sfert. Atât a avut parte de odihnă. Soneria o sâcâi îngrozitor. Se uită la telefon. Era șapte și un sfert. Văzu două mesaje, ambele de la Bogdan Davidescu.
– Doamne, dar cu ce am greșit? zise cu voce tare, apoi se îndreptă spre ușă.
– Sunt comisarul Simionescu, se auzi o voce. Dan Simionescu, preciză acesta.
– Imediat, zise Maria, și își puse în grabă un capot. Avea părul răvășit, era desculță și speriată, afişând o mină de Evă vulnerabilă în faţa comisarului. De fapt erau doi polițiști. Începu să tremure. O fierbințeală puternică îi inundă corpul.
– Ce s-a întâmplat, domnilor polițiști? E de rău, nu-i așa? Și gândul o duse la Tudor.
– Exact. A fost găsit fără suflare, lângă cascada de la Zăvoaia. Va trebui să vorbim.
Vestea morţii bunicului său căzu ca un trăsnet. Îl sună îndată pe Bogdan dar telefonul acestuia era închis. Apoi citi mesajele. Erau trimise la interval de câteva secunde. Ora 3,50: Sunt nevoit să plec urgent. Apoi următorul: Vei afla în curând!
Un stol de gânduri negre îi inundă fiinţa. Nu ştia încotro să alerge. Îşi spunea întruna : „Nu se poate! Nu-i adevărat! Bogdan nu putea face aşa ceva. Şi de ce?”
Aceeaşi întrebare îi puse şi comisarul:
– Crezi că l-a omorât, Maria?
– Nu ştiu, se frământă femeia. După cum îl cunoșteam pe Bogdan n-ar fi fost în stare de aşa ceva. Dar probabil că timpul l-a schimbat. Ştiu că bunicul era încântat de revenirea lui în ţară. Avea încredere în el, îl plăcea, mereu l-a considerat un om cu capul pe umeri.
– Cunoşti adresa lui din România?
– Cunosc doar faptul că și-a luat un apartament în Baia Mare. În rest, n-am avut timp de amănunte. Ne-am revăzut după paisprezece ani, însă urma să ne întâlnim astăzi. Nimic nu prevestea această nenorocire.
– E ceva ce i-ar fi putut atrage atenţia?
– Posibil. Bunicul m-a anunţat că astăzi urma să semneze testamentul asupra bunurilor sale. El era lângă mine, când am aflat acest lucru.
– Cine altcineva l-a mai vizitat în ultimul timp?
– De două ori pe săptămână îi făcea menajul doamna Toma, o femeia trecută de patruzeci și cinci de ani, liniştită, respectoasă şi harnică. Şi omul care îngrijeşte grădina: Petre Stoica.
Apoi urmă câteva clipe de tăcere.
– Aaaa! exclamă fata: și scriitorul!
– Ce scriitor? întrebară amândoi polițiștii deodată.
– Ștefan Deleanu. Îi promisese bunicului că îi va scrie biografia. Tudor era foarte mândru de acest lucru. O denumea secretul frumuseții vieții sale sau frumusețea secretului său. Niciodată nu mi-a spus cât și ce au scris. Voiau s-o termine prin toamnă și să facă o lansare mare. Știu doar că se numește Pictorul din Ardeal.
Poliţistul notă.
– Interesant. Va trebui să luăm legătura cu scriitorul. Cu siguranță ne va fi de ajutor.
În acea zi, mai multe posturi locale de radio și televiziune anunţau că pictorul Tudor Cristache fusese găsit mort.
Maria încremeni în umbra fericirii din noaptea ce tocmai îşi pusese pecetea pe sufletul său.
Cuvinte cheie :
Da. Acum recunosc prozatorul poliţist, Gina Zaharia. Cât paradox... să treci de la poezia plină de fantezie metaforică la romane poliţiste... Dar poate tocmai aici este similitudinea: fantezia, imaginaţia autorului.
S-a creat deja suspansul şi sunt sigură că va există până la sfârşitul romanului. Dacă nu, o vom trage de mânecă pe autoare.
Prin urmare aştept continuarea, cu drag, Sofy!
Mulțumesc, Mihaela! Îl voi scrie cu drag!
Mihaela Popa a spus :
Captivant, aștept cu nerăbdare continuarea!
Știu că ești un prieten de nădejde, Sofy! Așa să faci:)
Mulțumesc!
Sofia Sincă a spus :
Da. Acum recunosc prozatorul poliţist, Gina Zaharia. Cât paradox... să treci de la poezia plină de fantezie metaforică la romane poliţiste... Dar poate tocmai aici este similitudinea: fantezia, imaginaţia autorului.
S-a creat deja suspansul şi sunt sigură că va există până la sfârşitul romanului. Dacă nu, o vom trage de mânecă pe autoare.
Prin urmare aştept continuarea, cu drag, Sofy!
Mulțumesc, Melania! Voi încerca să nu dezamăgesc. Seară frumoasă!
Melania Briciu a spus :
Am ramas intr-o stare de placuta surprindere si-n suspans...Felicitari, Gina!
Romanul tau, politist(se pare), este si pentru mine o surpriza... foarte placuta. Astept cu nerabdare continuarea.
Cu drag,
Așa se vrea, Corina, polițist. Voi continua cu plăcere. Mulțumesc că te știu aici.
Corina Militaru a spus :
Romanul tau, politist(se pare), este si pentru mine o surpriza... foarte placuta. Astept cu nerabdare continuarea.
Cu drag,
Romane poliţiste, îmi place! Aştept continuarea. Cu drag,
Omoară-i pe toţi, Gina!:)
Prima carte poliţistă, pe care mi-ai oferit-o la Bacău, o păstrez cu drag în suflet. Sper să o primesc şi pe aceasta la care scrii. Îmi place! Vin la lansare!
Mulțumesc, Ștefana! Tocmai stăteam cu Maria și Dan Simionescu la taifas:)
Mă bucură trecerea ta! Seară frumoasă!
Stefana Ivanescu a spus :
Romane poliţiste, îmi place! Aştept continuarea. Cu drag,
Mihaela, sunt o fericită că am avut ocazia să întâlnesc, la Bacău. Ești un om minunat și o prietenă dragă!
Mă bucur să aud că păstrezi cartea mea pe un raft al sufletului. Promit că vei avea Promisiunea de joi, negreșit! Și mai promit că voi descoperi vinovatul!:))
Îmbrățișări, cu mare drag!
Mihaela Suciu a spus :
Omoară-i pe toţi, Gina!:)
Prima carte poliţistă, pe care mi-ai oferit-o la Bacău, o păstrez cu drag în suflet. Sper să o primesc şi pe aceasta la care scrii. Îmi place! Vin la lansare!
O frază cam încurcată:
Deși ar fi vrut să adoarmă imediat, gândurile se intersectau năvăleau în valuri, fără reținere. Urma o zi cu o întâlnire deplină(?). Din dormitorul vecinului de palier la etajul ei se auzea o muzică de ? nocturnă radio(, c). Cineva cobora scările apăsat(, un). Un câine lătra răgușit în dreptul ferestrei.
Sugerez puncte în loc de virgule, pentru un plus de atmosferă.
Scriitura îmi place, subiectul mă captivează.
da Coza
Da Coza, am modificat. Repet, îmi ești de maaaare ajutor! Mulțumiri multe!
Ion Lazăr da Coza a spus :
O frază cam încurcată:
Deși ar fi vrut să adoarmă imediat, gândurile se intersectau năvăleau în valuri, fără reținere. Urma o zi cu o întâlnire deplină(?). Din dormitorul vecinului de palier la etajul ei se auzea o muzică de ? nocturnă radio(, c). Cineva cobora scările apăsat(, un). Un câine lătra răgușit în dreptul ferestrei.
Sugerez puncte în loc de virgule, pentru un plus de atmosferă.
Scriitura îmi place, subiectul mă captivează.
da Coza
ION LAZĂR da COZA - scriitor
VASILISIA LAZĂR - poetă, redactor-șef Revista Eminesciana, membră UZPR
ADMINISTRATORI-EDITORI
SOFIA SINCĂ - prozatoare
GABRIELA RAUCĂ (redactor promovare media) - poetă, redactor Radio ProDiaspora, redactor Revista Eminesciana, membră UZPR
ADA NEMESCU - poetă, artist plastic, redactor Revista Astralis și Revista Agora ARTELOR
CARMEN POPESCU (redactor promovare media) - scriitoare, redactor Radio Vocativ, redactor Revista Armonii Culturale, membră UZPR
AUGUSTA COSTIN (CHRIS) - prozatoare
MIHAELA POPA - poetă
PETRUȚ DAN (CĂMUI) - poet, cantautor
BOLACHE ALEXANDRU - poet
MIHAI KATIN - poet
GRIG SALVAN - prozator, cantautor
Fiecare postare trebuie făcută în spaţiile special constituite pentru genurile literar/artistice stabilite. Postarea în alte locuri decât cele stabilite de regulile site-ului, atrage eliminarea postării de către membrii administraţiei, fără atenţionarea autorului! De exemplu, un eseu postat în spațiul prozei va fi șters. Pentru cele mai frecventate genuri, reamintim locațiile unde trebuie postate. Pentru a posta:
1. POEZIE, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
2. PROZĂ, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
3. ESEU, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
4. FOTOGRAFII, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
5. VIDEOCLIPURI, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
Toate acestea le puteți accesa și din bara de sus a site-ului. Este admisă doar o postare pe zi, pentru fiecare secțiune, creație proprie. Folosirea diacriticelor este obligatorie.
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: LAZAR VASILISIA
(CEC Bank)
*
Pentru anul trecut au donat:
Gabriela Raucă - 400 Euro
Monica Pester - 600 Lei
Nuța Crăciun - 220 Lei
Maria Chindea - 300 Lei
Tudor Cicu - 300 Lei
Elisabeta Drăghici - 200 Lei
***
Pentru acest an au donat:
Maria Chindea - 200 Lei
Monica Pester - 300 Lei
© 2024 Created by Ion Lazăr da Coza. Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor