Literatura proastă este de mai multe feluri. N-am în vedere atît lipsa concretă de valoare a unor opere (deşi este vorba şi despre asta), cît lipsa principială a calităţii din unele categorii de opere. Cele mai importante sînt în număr de şase.
1. Literatura melodramatică. Se bazează pe confuzia dintre viaţă şi artă, exploatînd în mod necinstit emoţiile naturale ale cititorilor. Există emoţii aşa-zicînd universale şi inevitabile, stîrnite în noi de evocarea unor boli incurabile, mai ales dacă ating oameni tineri, de moartea prematură a copiilor, de abandonurile silite ale celor care se iubesc, de o soartă nefericită etc. Scriitorii care profită de noi în acest fel nu pot să scrie decît opere false, care nu le pretind nici un efort literar. O specie a melodramei este literatura sentimentală, din care nu lipseşte happy-end-ul, nu obligatoriu în melodramă.
2. Literatura moralizatoare. N-are încredere în morala implicită a situaţiilor de viaţă (care nu corespunde adesea standardelor de bine şi de rău ale moraliştilor) şi îşi trage o morală explicită proprie, ca premisă ori ca, mai frecvent, concluzie. Pleacă sau ajunge aşadar la o concepţie despre bine şi rău în care realitatea e vîrîtă ca într-un pat al lui Procust: e scurtată ori lungită după o măsură exterioară.
3. Literatura pornografică. Este, privită dintr-un anumit unghi, inversul celei moralizatoare. Nabokov spunea că pornograficul este o copulaţie de poncife. Doar că poncifele nu sînt morale, ci imorale. Nici viaţa, nici literatura nu sînt de la sine morale sau imorale: abia un anumit parti-pris al scriitorului le face să fie astfel. O specie a pornograficului este trivialul. Literatura trivială este aceea în care un mod vulgar de a gîndi relaţiile dintre oameni ori psihologia lor dă la iveală prin toţi porii sudoarea concupiscenţei şi a scabrosului. Nu numai în suferinţă, dar şi în fiziologie trebuie să fie o idee.
4. Literatura de propagandă (incluzînd-o pe aceea patriotică). Exact ca în cazul literaturii de la punctele 2 şi 3, aceea de propagandă îşi caută suportul retoric în afara realităţii umane şi sociale, şi anume într-un scop exterior. Vrea să ne convingă cu orice chip să gîndim ori să trăim conform unui model pe care ni-l impune. Propaganda, ca şi patriotismul, nu e condamnabilă în sine. Politica ori educaţia, de pildă, le presupun pe amîndouă. Sînt condamnabile cînd încearcă să anexeze literatura, s-o transforme din scop în mijloc. Valorile patriotice şi efectele propagandistice ale literaturii trebuie să rămînă intrinseci. Mai trebuie adăugat că o anumită evoluţie a literaturii, care şi-a pierdut inocenţa, face de nerepetat producţii artistice din, îndeosebi, epoca romantică, al căror patriotism bătător la ochi şi declamator nu-i stînjenea pe contemporanii lui Alecsandri şi Bolintineanu, dar care nouă ni se pare o impostură literară.
5. Literatura demodată. Oricît ne-ar displăcea ideea, există în artă şi mode. Mòdele sînt partea vizibilă (tehnici, procedee, lexic, gramatică literară ş.a.) a unor curente sau mişcări literare. Adică a părţii care se perimează, prin schimbarea concepţiei artistice ori din alte cauze. Sînt şi azi destui poeţi care nu văd de ce, eminescianizînd, n-ar avea valoare ori de ce, scriind în tiparele strofice ale lui Coşbuc, ar trebui băgaţi în seamă. Sînt romancieri care îşi închipuie că pot scrie nepedepsiţi la fel ca romancierii de dinainte de Camil Petrescu. Să mai spun şi că literatura demodată nu este totuna cu aceea retro a postmodernilor: deosebirea este că ea n-are conştiinţa că trăieşte ca un parazit pe tulpina unui mod anterior de a scrie.
6. Literatura (pur şi simplu) plicticoasă. Mai greu de definit, este şi cea mai răspîndită formă de literatură proastă. E plictisitoare din pricini foarte diferite: fiindcă vrea mai mult decît poate, fiindcă ţine cu tot dinadinsul să ne epateze, fiindcă pune carul (tehnica) înaintea boilor (conţinutul), fiindcă se face că spune ceva, fiindcă bate cîmpii (fără graţie), fiindcă seamănă cu o supă reîncălzită, fiindcă am mai citit-o, fiindcă e "filosofică", "religioasă", "profundă", fiindcă e "comică" ş.a.m.d.
|