Paște capra cea lălâie

mineralul neforabil

din masivul pășunabil,

opintindu-se-n călcâie.…

suntem două figurine de ceară într-un muzeu necunoscut

de unde venim și de când zăbovim acolo nimeni nu ne-a spus

poate ne-a răpit vreun…

cine nu-l cunoaște pe bardul

din Cucuştoaia?

pruncii doar se poate

nenăscuții

buhul lui e la fel de mare…

undeva, în bucuresci, înspre un sfârșit de toamnă

un bărbat din secuime, făcut „dictator” de-o doamnă,

cugeta în sinea…

Plouă vânturel de seară,

stuful murmură bolnav;

Toamna asta ca o gheară

scormonește-n lut…

așa cum uneori

mă gândesc la îngeri

femeia de lângă mine își sună bunica

să-i spună ce mare s-a făcut nepotul

îl poate…

mă duc pe tălpi, mă duc năprasnic,

culmile se-nchid sub orizont,

pe unde-și face dracul …

locuiesc într-o inimă curată

ca o casă nouă

aici

pereţii odăilor

sunt acoperiţi cu pacea ultimului vis

dar cel dintâi împlinit

aici unde

fruntea zorilor…

femeia care nu mă vrea

mi-a pus fluturii din stomac

în insectar

să-i poată admira în fiecare zi

drum lung şi înalt

mă ridic

din alergarea mea udă

printr-o lumină de poveste

am început să prind suflet

prietene

abia acum

când iubind cu nepăsarea…

(sonet)

Septembrie, focar de insomnie!

O frunză, în cădere, stă să plângă,

Iar vrerea mea se tânguie nătângă

Sub soarele ce arde-n…

cam multă linişte - aici

îşi zise Bojin

când se văzu singur

în cripta rece

oi fi-n rai

dar trecu ce mai trecu

şi simţi că-l iau…

incolor cazi dintr-un țurțure

o lacrimă învinsă lăsând în urmă

cârduri de aburi

și de răni infidele ...

te izbești de resturile albului

abia transformat de cer în noroi…

Visul nostru de aramă, visul nostru de granit

s-a pierdut în vechi palate printre vase de argint!

Visul nostru de aramă a plecat grăbit de-acasă

vrând a da de ştire…

ți-am întins poteci prin poemele mele poate am săpat nopți întregi

să le trec prin fața lunii

dimineața respiram depărtările să te zăresc

trecătorule

apoi le-am…

tocmai a răsărit cea mai frumoasă lună plină

(nu mă voi duce să o văd)

lângă mine

într-un fotoliu mic

acoperită cu o…

Mirosul cerbului mi-e pasul

purtat prin iarba argintie;

Descântec murmurat e glasul

de spic ce sufletu-mi adie.

Un…

vreme afumată pe-un oraș maro,

stradă înfundată... dama de caro

învelește-n cușcă…