Sunt bolnavă, azi, de poezie,

Rimele îmi țiuie-n ureche,

Când încrucișate, când pereche,

Izvorăsc mereu din fantezie.

Mult mă minunez că mai…

(căutând pete-n floare)

la carnavalul

florilor de câmp,

putând intra oricine,

o pălămidă se ivi stingher

condusă până-n prag

de…

Într-o ramă fără sticlă, în culoare, frige umbra,

Între vis și nepăsare, veștile își ceartă pașii,

Dincolo de nepăsare, vocea se aude sumbra,

Ca o mască fără vlagă,…

recunosc prefer să scriu decât să fac genuflexiuni…

în singurătatea mea locuiești doar tu

te știu bine

de pe vremea când mama

din raiul cărților

mă alunga la joacă

pitit între pagini

uitai să-mi…

Ning zăpezi întârziate, pieptul cerului e-o rană –

Primăvara asta-mi este cu un cântec mai orfană.

Ning zăpezi întârziate, scârțâie din chingi caisul –

Tot…

Sunt un copac privind apusul prin gardul de nuiele, răsfirat.

Aici fusese-o casă cu oameni…

Aştepţi tăcut să te întorci acasă,

Pe insula din tine, undeva…

(Precum Ulise, cel ce se-agăţa

În “pânza” lui Neptun, mai cazi în plasă.)

Deguşti un şpriţ cu…

Venin la tâmple. Lună destrămată.

Alean fecund. Trăiri „extraprudente”.

Popas în doi. Frânturi adiacente.

(În circul morţii – viaţă acrobată.)

Din…

Cu traista-n băţ am pribegit prin lume,

La timp pierdut am stat voios la rând,

Perfecta rimă-n juru-mi căutând –

Un pact cu muza aptă să mă-ndrume.

Mi-a oferit…

(SONET LXIII)

Mai lasă-mă o vară de mii de ani lumină

Să mă îmbrac în rouă și-n faldurile sale,

În valsul unui șipot, voi rătăci agale 

Și-n glasul meu…

SONET LXVII

Când clipa se destramă și vine ziua-n care

Figuri de lut se sfarmă, se-mprăștie și pleacă,

Plătesc tribut cu trupul, apoi urmează:…

SONET LXXV

Când mângâie pianul o notă diafană

Ecourile toate răsună și se-nchină

La sunetul albastru cu zâmbet și lumină.

Îți tremură în suflet și…

SONET XV

În fiecare viață învață să nu mori

Iubește și visează, trăiește și cutează

Și clipa următoare pornește-o iar din zori

Și muza dintr-o floare…

SONET IX

În noaptea asta negrul se-mpletește

Și ramuri bat în pleoape lacrimi grele.

Deși ți-am scris în versuri, dar în ele

Tu nu asculți chemarea ce-ți…

Îmi place să mă împiedic

de urmele pașilor tăi, scufundate în pământul reavăn.

Aș ști că nu ai uitat să mergi.

Aș măsura chiar distanța dintre ele.

Așa aș afla cât de tare te…

Tot ascult răscoala zării dintr-un cântec de vântoasă, 

Care-și duce unduirea pân' la capăt de pământuri, 

Ca un murg scăpat din ceruri, cu potcoave de…

Mai știi, iubite, când, în noapte,

Sub flaut fermecat de iele,

Gustai tămâia gurii mele

Stingându-mi de pe buze șoapte?



Mai…

Cât s-o fi plimbat pe strună

Plânsul sufletului tău,

Ca să oglindească-n cântec

Ce-are bun și ce-are rău?

Cât din…