Ziua când m-ai uitat pe dig

[gina zaharia]

Nu știu de era seară, știu că veneam pe dig,

Mă rătăceam prin ploaie și parcă mi-era frig.

Mi-ai dat o pelerină de vise neculese

Și-ai zis: ia-le pe toate, sunt sigur ne-nțelese!

 

Nu te-am privit cu sete, probabil nu erai,

(Îți trimiseseși solii să-mi spună cum e-n rai)

Dar am simțit că-i vară în multe lumi deodată

Și toate-aveau pe suflet iubirea ancorată.

 

Am strâns în pumn un zâmbet, ceva de verde-gri,

(Îl port și-acum prin ceață, dar sigur nu mai știi),

S-a prefăcut în lanțuri cu sute de cristale

Prin ele văd noblețea în falduri speciale.

 

Mai am, din tot decorul, o hartă de lumină,

Un ghem de neuitare și-o trecere senină.

Spre înălțimi de vară un vultur se rotește,

Îmi spune că e seară și râde nebunește.

 

Își are drum prin rouă și cuib pe-un gram de stea,

Dar nu-i mai dau semințe și azi din palma mea;

Îmbrac iar pelerina, (e numai pentru frig?!)

Și-ncerc să aflu ziua când m-ai uitat pe dig.

[gina zaharia]

mulțumesc, artistule! de pe dig:)

[mihai catruna]

impresionanta...

[gina zaharia]

Mi-ai împrimăvărat sufletul cu versurile tale, Melania!

Îîmbrățișări,

[gina zaharia]

și de pe dig se văd stelele, Rodica, nu?  ba chiar și o vioară-două dacă mă străduiesc puțin:)

mulțumesc, draga mea că m-ai însoțit! ești minunată!

[gina zaharia]

mulțumesc, domnule Rosca, onorată!

[gina zaharia]

mulțumesc, Ioan, nu știu de ce am văzut ieri acel dig, da'  bine am făcut:)

[gina zaharia]

Mulțumiri, Lisia! M-au amuzat taraare versurile lui George! N-am putut să tac:) Îmbrățișări,

[gina zaharia]

Te-am zărit, Aura, făceai aură din ale tale!

Drag și mulțumiri,

[gina zaharia]

Augusta, George a fost ceva mai curios, așa că... i-am răspuns:)

Mulțumesc!

[lecu rodica]

Hm,chiar la un dig ma asteptam cel mai putin sa devina material poetic...de regula iubirea se consuma sub stele,luna,la izvor,la fintina,cu vioara,cu pian,vine din spuma marii,din cele patru zari,dar pe dig nu,nu...dar iata ca la Gina, toate asperitatile,toate tonurile,toate otravurile sunt distilate si devin poezie...libertatea cuvintului nu naste anarhie ,ci descatuseaza pur si simplu cele mai surprinzatoare emotii...

Intotdeauna aceste cuvinte-surpriza au ca efect dezlantuirea unor stari de o mare sinceritate si vraja,fiecare sens poate fi  unic,fiecare vibratie poate fi creatie,orice  element de descriere devine tehnica...

Nu trebuie sa fii critic sa poti spune asta,Gina te face!