ZIDUL - Din volumul Umbre

[Ana-Cristina Popescu]

Umbrele au construit un zid

ca să nu-mi mai văd chipul

în lumina cristalină a zilei

şi să nu-mi mai las aripile

să se adape

din roua lacului fermecat,

un zid între mine şi eternitate.

Am privit zidul;

Era fără cusur ...

şi totuşi

am încercat să-i găsesc nodul,

punctul acela vulnerabil,

călcâiul lui Ahile

şi să potrivesc cheia

ce deschide un portal

spre Pomul Vieţii.

Într-un unghi înclinat

zidul părea să ascundă o frunză,

ceva material,

o ecuaţie uşoară

între pământ şi eternitate.

Am calculat aria frunzei

şi am făcut o gaură în zid;

am măsurat diametrul cercului

ivit în peretele umbrelor

şi mi-am lăsat eul să alerge

dincolo de tot ceea ce este îngăduit.

Acum mi-e teamă,

că dincolo de zid

cineva îmi va pedepsi sufletul

cu povara eternităţii,

iar eu voi arde până-n adâncuri

şi nu voi mai avea mult timp ochi

să-i privesc aureola.

[Ion Lazăr da Coza]

Fără îndoială, mesajul e interesant, seducător, însă discursul e cam lax.

da Coza

[Ana-Cristina Popescu]

Multumesc, Ana Cîmpeanu!

Multumesc, Sofia Sinca!

[Sofia Sincă]

Același model de proză lirică, construcție care te definește, se pare. Sensibilă în exprimare, imaginativ-afectivă... dar lipsește misterul.

Dacă vrei să-ți rafinezi poezia va trebui să renunți în primul rând la multiplele cuvinte de legătură și la tenta de poveste. Pune metafore peste metafore, chiar exagerat. Numai la tine vor fi exagerate, până la mine se vor desluși. Începe fraza cu finalul, scoate balastul. Am înțeles că acestea sunt editate... dar poate mai scrii și acum. Și orice poet încearcă mai multe forme, stiluri de poezie. E doar o propunere.

Titlurile nu se scriu cu majuscule și punctele de suspensie trebuie să fie lipite de cuvânt.

Am citit cu plăcere,

Sofy