între notele muzicale ale claviaturii
durerea acută a omului simplu
care lasă văduvă
orice acţiune sau revărsare de gând
singurul ochi ce-şi exprimă părerea
e cel ce nu vede
mă doare pământul din mine
lutul oala rău modelată
în pântecul eului în viscere
acolo unde doare cel mai tare
unde a ajuns cu tot alaiul
nunta bucuriei curmate
chiar de lângă mărul lui Adam
despre care numai şarpele ştie
sunt un fluture aşezat alb
pe floarea din mâna cântăreţei de coloratură
ce adună nectarul cuvintelor rămase
de la masa de nuntă
nunta însăşi fiind înălţată
la rang de ospăţ ceresc
Adaugă un comentariu
Mulţumesc, Laura H.
Dorina Cracană, mulţumesc de lectură!
Valeria Merca, mulţumesc!
Frumos, Ana!
am citit cu drag
D-na Agafia Drăgan, dle Vasile Burduşa, Vă mulţumesc pentru lctură!
Mulţumesc, dle da Coza!
Îmi place.
da Coza
O concluzie corectă. Mulţumiri, Nikol!
Augusta, mulţumesc frumos!
© 2023 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE