Rondel poetului absolut

[Ghiţă]

Printre poeți, aleși să potrivească
Iubirea-n prag, cu toate ale sale,
Condeie mii se-ascund în rostopască
Și împletesc ecouri din vocale. 

Ca într-un vis, rugina de sub mască
Dezlănțuie vântoase cu petale,
Printre poeți, aleși să potrivească
Iubirea-n prag, cu toate ale sale.

În stare, răspicat, să se jertfească,
Prăgușul când e doldora în yale;
Atunci, sub o aripă îngerească,
Provoacă mușuroaie muzicale.

Așa-s poeții-aleși să-nveșnicească!

[Ghiţă]

Vă mulțumesc pentru gânduri și sfaturi! Mi-e apropiată varianta doamnei Vasilisia și cred că o să rămân la ea.

Doamnă Ana, vă mulțumesc pentru gând bun. "Prăgușul" l-am dorit de vioară; am consultat acum dicționarul și mi-am dat seama că e,  în special,  folosit cu sensul de "prag" în forma sa diminutivă; eu însă cunoșteam doar despre prăguș ca parte-suport a unei viori. Poate astfel devine mai clară și folosirea mușuroaielor muzicale.

Recunoscător pentru sfaturi și păreri!

[Manuela Munteanu]

Aaa, iar ultimul vers, pentru a se potrivi cu varianta propusă de mine, ar trebui sa fie ,,Așa-i poetul ales să-nveșnicească!"

[Manuela Munteanu]

În stare, răspicat, să se jertfească,
Zidind cuvântul în toate ale sale,
Atunci, sub o aripă îngerească,
Înalță edificii muzicale.

Ar fi o variantă... nu neapărat cea mai bună, dar e drept că trebuie să mai lucrați un pic la această poezie. Ideea este interesantă.

[Vasilisia Lazăr]

E simpatică poezia, dar are cam multe exprimări care ne scapă. :)

[Vasilisia Lazăr]

Normal că mi-e familiar „aripă” cu accentul pe i, nu e nimic greșit. Mă gândeam, însă, că ar putea folosi și cealaltă variantă, în cazul în care l-ar ajuta mai mult în reformulare. Dar o soluție mai simplă poate rămâne aceasta:

În stare, răspicat, să se jertfească,
Prăgușul când e doldora în yale;
Atunci, sub o aripă îngerească,
Provoacă mușuroaie muzicale.

[Amanda Spulber]

Mie îmi place. Cred că merită lucrată strofa 3, dar oricum urmează logic primelor două. "Atuncea" nu am verificat dacă este în dicționar, dar nu îmi este străin, iar accentul schimbat pentru aripă e o tehnică mai veche, întâlnită în poezii și cântece. Dacă pot să îi spun tehnică.:) Îmi vine Sorescu în minte cu poezia

Despre cum era să zbor

Într-o noapte, într-o clipă,
Îmi dă unul o aripă.
Nu l-am desluşit la faţă,
A pândit când era ceaţă.

Zice : „’Nfige-o subsuoară,
Du-te dracului şi zboară”.
„Eşti nebun, cum o să zbor,
C-o aripă şi-un picior?

Dă-mi-o şi pe-a doua, frate,
Nu mi-o pitula la spate”.
A plecat – să mi-o aducă
Şi-l aştept ici pe ulucă.

[Ghiţă]

Sincer, mulţumesc pentru atenţionări! Se pare că a treia strofă e necesar de revăzut... "Atuncea", îmi dau seama, e o formă folosită exclusiv în Republica Moldova pentru a evidenţia un moment temporal anume. Cred că nu e întărită în dicţionar... "Aripa" îmi desfiinţează versul al treilea din ultima strofă... Nu mi-am dat seama de accent, din acelaşi motiv, frumosul grai moldovenesc.

În ce priveşte "rostopasca", sunt supărat rău pe dvoastră (glumesc, desigur). Mi se părea prea evidentă metafora, pentru a bănui că cineva ar putea percepe acest vindecător, dar toxic cuvânt ca o rezervă a rimei... 

Vă mulţumesc repetat! Strofa a treia o voi revizui...

[Mihai Katin]

Printre poeți, aleși să potrivească
Iubirea-n prag, cu toate ale sale,
Condeie mii se-ascund în rostopască
Și împletesc ecouri din vocale.....un mare  si  incomod  adevar!

Poemul  are acel ceva  al  inspiratiei  care ar vrea implinirea ultimului  vers presupun:

Așa-s poeții-aleși să-nveșnicească!

[Nuta Craciun]

Un rondel inedit, mie mi-a plăcut deși nu respectă regula rondelului clasic. Are 13 versuri dar... am recitit puțin regula:  ”primul vers trebuie să fie identic cu al șaptelea și al treisprezecelea, iar al doilea cu al patrulea și ultimul vers” ... are doar 2 rime iar refrenul joacă un rol primordial.

Deci să zicem că e un rondel ”nonconformist” dar plăcut prin muzicalitatea lui. 

Rostopască mi-a sunat și mie puțin nelalocul ei, pusă parcă doar să rimeze dar ”mușuroaiele muzicale” mi-au placut. Iar versul final... face tot poemul!  

[Ada Nemescu]

Rostopasca? Doar pentru rimă, cred...

Mușuroaie? De bizarerii.

aDa