pulsul înălțimilor

[gina zaharia]

în bradul nostru se așezaseră îngerii
pe trepte albastre
erau mulți și se roteau de-a lungul unui țărm
apa ne atingea gleznele și împărțea calendare cu broderii de foc
refluxul se îmbogățise
cu citatele marilor iubiri
în ocean încă mai dogorea soarele

atunci am știut
o carte norocoasă ne împlinea crezul
să-mi povestești de unde atâția negustori în sala perlelor
derutează-i nu negocia vreo reverență cu ei
noi  putem să aducem stele la adăpat
chiar aici
vom îmbrăca aceeași cămașă vom sluji sepia luminii în adăpostul
pentru refugiați de zile mari

trezește-te adorato mi-ai zis visul acesta e flămând
du-l pe o pajiște și hrănește-l cât timp știu să țin caii pe țărm
de câte ori vrei să-ți aduc ramuri în suflet
au înflorit în miezul iernii și-n sahara au înflorit
păstrează verdele acela intens
are sângele meu
și ceva din pulsul înălțimilor

[gina zaharia]

Mulțumesc, Valeria! Îmbrățișări!

[gina zaharia]

Mulțumesc, Ionică, cred că treptele acelea erau albastre! :))

[gina zaharia]

Mulțumesc, Sofy, am făcut câteva modificări, dar am mai lăsat și ca mine :)))

Drag,

[Valeria Merca]

Vibrant, emoţionant întreg poemul.
Drag popasul!

[Ion Lazăr da Coza]

trepte - caută-i un sinonim, sau adaugă-i un epitet.

Să fie nicio > vreo, în s2, v4?

Citit cu bucurie.

da Coza

[Sofia Sincă]

Poemul meditează asupra speranței de renaștere, sinonim cu nașterea Domnului. Simboluri despre viață, din sfera marină, preferata poetei.

Eu, însă, aș merge pentru șlefuire prin a reduce din substantivele hotărâte. Prea multe substantive hotărâte... și cam multe genitive. De exemplu, aici aș zice, se așezaseră îngerii - îngeri, apa ne atingea gleznele - apa atingea glezne, la fel cu soarele, stelele, refugiații, verdele și altele.

Dar este doar părerea mea,

Sofy