Pe stihul care urcă…

[Valeria Merca]

Pe stihul care urcă, mi-am încropit o casă,
Lumina să pătrundă în cel mai mic ungher,
Cu mâinile-amândouă, când setea mă apasă,
Cuprind, cât bați din palme, chiar luna de pe cer.

M-așez pe prispa serii, șirag îmi fac din rime,
Viorile îmbie din colț aprins de rai,
Accente-nlănțuite sunt gata să imprime
Surâsul din poemul cu părul lung, bălai.

În față am îndemnul, ce mintea-mi ține trează:
Hotarul poeziei să îl păzim ades!
Alăturea sunt macii, iar vrerea se mulează
Pe manuscrisul vremii din care am purces.

[Valeria Merca]

Mulțumesc pentru vizită și semn, Mihaela Chitic! :)

drag și prețuire,

[Valeria Merca]

Vă mulțumesc mult:  Mirela, Gina, Vasile Burdușa pentru semnul lăsat!

drag și prețuire,

[Valeria Merca]

Bucuroasă de lectură și semnul de apreciere lăsat, dragi prieteni de condei: Dan Mitrache, Mihaela Suciu, Ionel Mony Constantin.

drag și prețuire,

[Valeria Merca]

Cu bune intenții, mereu cu ochii în patru, drag da Coza! :)  Remedii există în ambele cazuri. Bine am înțeles că ar fi de ajuns/ de dorit ca schimbarea să se petreacă doar într-un singur caz: fie la verb, fie la substantiv. Pot spune că am și găsit: Viorile îmbie (un sinonim pentru îndeamnă). Am eu ce am (în poeziile mele) cu îndemnul și chemarea. :)

Vă mulțumesc, cu prețuire,

[Valeria Merca]

Mă bucură, dragă Sofia, aprecierea venită din partea ta. De bună seamă, rima combinată cu ritmul dau muzicalitate poeziei. De data aceasta am experimentat un text cu măsura de 14-13 silabe și cezura (7-7 și 7-6). 

Îți mulțumesc, cu recunoștință! :) 

[Ion Lazăr da Coza]

Poți face ceva cu îndeamnă\îndemnul? 

Sugestie: îndeamnă > încântă

Frumos, frumos...

da Coza

[Sofia Sincă]

Mi-am încălzit mintea cu vers melodios, Pe stihul care urcă... Mi-a plăcut teribil primul vers și semnificația lui și metafora din el. De fapt mi-a plăcut întreaga poezie.

Felicitări!

Sofi