Pact

[Alina Ilie]

Din specul mă scrutează cu-aspectul buhăit

doar suvenirul trist al chipului trecut,
Frumos îndrăgostit, acum urât acut,
Schimonosit de timp și tot ce n-am avut.

Mă înfioară gândul că pasul următor
este final și …n-am decât să mor.
Ce visuri să mai năzui? Ce am de așteptat
când semnele arată capitol încheiat?

Mi-aș vinde sufletul pe-un corp mai tânăr!
S-o iau de la-nceput, anii să-i număr.
Să nu-mi mai fie statul o agonie, chin,
Pașii să nu-mi mai pară că merg și mă închin.

Să am iar trupul zvelt, tonifiat, frumos.
S-alerg spre orizonturi și să petrec spumos,
Să iubesc iar trupește și fără de hotar,
Dar să nu mai repet greșelile-n zadar.

Mă uit iar în oglindă. În gând sunt hotărât
să caut întâlnirea cu Răul cel știut,
Ca să îmi dea contractul, eu să îl iscălesc,
Primind astfel acceptul, din nou eu să trăiesc.

Picur un pic de sânge pe foaia ce rânjește,
O fantă se deschide și vremea se oprește.
Sub ochii mei s-arată năpasta-nfățișată
Inima se oprește… Tranzacție eșuată.