Păşesc desculţ pe bulgări de zăpadă,
rotundă este zarea lângă cotul stâng
din şoapte vechi fac viselor arcadă
privind speriat cum razele se frâng.
Se simte-n trupul meu o tristă stare
de parcă iernile nu-şi vor găsi sfârşit,
lăsând prin el zăpezile-n păstrare
de teama primăverilor ce n-au sosit.
Cu greu descopăr azi nuanţe ruginii
la tâmplă unde merii înfloresc târziu,
eu calc pe bulgări albi din alte galaxii
vopsind bucăţi de cer în roşu vişiniu.
Mi-au îngheţat picioarele-ntre stele
nu pot găsi acum un alt deznodământ,
păşesc neiertător prin iernile rebele
surprins de nostalgia vieţii şi de vânt.
Adaugă un comentariu
Pe lângă observațiile Anei, aș zice să mai scoți și cele trei aliterații/cacofonii, însă tu, George, nu ești perfecționist! Și-i păcat!
da Coza
Ana iti multumesc pentru popas, lectura, constatari si aprecieri!
Cu pretuire!
Multumesc Sofy pentru popas, lectura si apreciere!
Cu pretuire!
Laura iti multumesc mult pentru apreciere!
Cu mare drag!
atentie la ritm, versul patru din prima strofa are o problema, iambul se strică, la privind speriat. Atentie la accente. Aceeaşi problemă la iernile nu-şi vor găsi sfărşit.
Probleme de măsură, diferenta intre versuri să fie de o silabă. Metafore frumoase, muzicale, romantice, continutul e frumos, la forma merita să mai lucrezi.
Sensibilități lirice la cumpăna vieții... Nuanțe ruginii, flori de meri la tâmplă...
Poezia are ton melancolic, ușor elegiac, dar se întâmplă și la case mari.
Am simțit muzica blândă din vers,
Sofy
Ce frumoase poezii scrieți!
© 2023 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE