Închide-mă-n zăpadă cu visurile mele,
Arpegii orfeline s-or naşte în altare,
Iar umbrele-ţi păgâne m-or destrăma bizare,
Când luna, în solstiţii, e pământiu de stele.
Închide-mă în ochiul ce zămisleşte iară
Tărâmurile iernii, fecunde giuvaere;
Captivă este noaptea, cenuşăreşte sfere...
Doar bradul de tămâie lumina-ţi înfăşoară.
Închide-mă în tine, în lămpile cu iască,
O, Doamne, infinitul mă urcă în solfegii;
Pescarul de aiazmă striveşte-n sacrilegii
Ninsoare violetă din pronia cerească.
Închide-mă niciunde cu visurile tale...
Captiv în palma-ntinsă voi adormi agale.
(text inspirat din poezia "Nu ştiu de-s fulg ori viaţă cu scânteie..."
aparţinând poetei Ana Sofian)
Adaugă un comentariu
Ion,
Mie mi s-ar părea firesc să se citească un text, mă refer la poezie, cu maximă atenţie! Asta vizavi de agramatism. Acum, făcând referire la întrebarea ta De ce să folosim substantivarea unui adjectiv, dacă avem/există în dicţionar, cu înţeles clar, substantivul necesar?
Tocmai pentru faptul că este vorba de poezie. Conversiunea dintr-o clasă lexico-gramaticală în alta îmi permite mie, ca autor, să creez, să recreez universul funcţie de viziunea şi imaginaţia mea. De aici substantivarea sau substantivizarea adjectivului ca procedeu în sine. Este un procedeu acceptat de limba română care denotă, pe lângă mobilitatea limbii, posibilitatea de a da noi valenţe şi sensuri cuvintelor în diverse construcţii. Acest procedeu de conversiune al claselor lexico-gramaticale a fost folosit de clasici în scriiturile lor pentru a obţine diverse efecte stilistice. Ce e rău în asta?
Eu ţi-am precizat punctul meu de vedere, nu am mers pe ideea de a avea sau nu dreptate.
Interpretarea textului este la latitudinea cititorului, eu am răspuns doar întrebărilor tale!
La o citire firească/neatenționată, tot pare un agramatism!
De ce să folosim substantivarea unui adjectiv, dacă avem/există în dicționar, cu înțeles clar, substantivul necesar? Dar, cum zicea Johann Wolfgang Goethe:
Nu, Ion, nu este de umplutură! Sensul este că ea, luna, se transformă, se preface.
Ar fi fost prea explicit... Când luna se preface în pământiu de stele!
Am ales această formă, nuanţând, zic eu, acest aspect al transformării. Cred că aşa încărcătura lirică este mai profundă.
Închide-mă-n zăpadă cu visurile mele,
Arpegii orfeline s-or naşte în altare,
Iar umbrele-ţi păgâne m-or destrăma bizare,
Când luna, în solstiţii, e pământiu de stele.
Dar ce face luna? E de umplutură?
Ion,
Înainte de toate îţi mulţumesc de popasul făcut şi de sugestie! E de luat în considerare!
Acum, referitor la versul invocat de tine, construcţia mea este pământiu de stele. Acesta este un epitet iar, în cazul acesta, am substantivat cuvântul pământiu schimbându-i valoarea din adjectiv în substantiv. În poezie, în alcătuirea epitetelor, este permis acest procedeu. Deci nu se pune problema de acord! Nu este greşit!
Dacă aş fi dorit să-i păstrez valoarea de adjectiv, versul ar fi sunat în modul următor:
Când luna, în solstiţii, e pământie-n stele. Aici este nevoie de acord între substantivul luna şi adjectivul pământie. Respectam şi măsura şi ritmul în acest caz. Am avut această variantă. În cele din urmă, varianta finală este cea pe care am ales-o şi pe care am postat-o.
Consideraţie,
Mihaela,
Îţi mulţumesc mult de trecere şi remarcă!
Complimente,
Când luna, în solstiţii, e pământiu de stele. > Când luna e-n solstiţii, mi-s pământiu de stele.
PĂMÂNTÍU, -ÍE, pământii - adjectiv.
ADJECTÍV, adjective, s. n. Parte de vorbire flexibilă care arată o însușire a unui obiect sau a unei ființe și determină numele acestora, acordându-se cu ele în gen, număr și caz.
Am citit cu încântare și interes.
da Coza
Iris,
Îţi mulţumesc mult pentru lectură şi pentru cuvintele tale! Încântat!
Complimente,
Sunt onorat, doamnă Sincă, de cuvintele dumneavoastră lăsate în această pagină!
Vă mulţumesc mult!
Complimente,
Desigur, orice idee știi s-o prelucrezi clasic prin cea mai rafinată formă. Dorința de a-ți savura iubirea în liniștea singurătății, aceste versuri transmit cititorului sublimul poetic plin de vrajă și pasiune.
Am citit cu încântare.
Sofy
ION LAZĂR da COZA - scriitor
VASILISIA LAZĂR - poetă, redactor-șef Revista Eminesciana, membră UZPR
ADMINISTRATORI-EDITORI
SOFIA SINCĂ - prozatoare
GABRIELA RAUCĂ (redactor promovare media) - poetă, redactor Radio ProDiaspora, redactor Revista Eminesciana, membră UZPR
ADA NEMESCU - poetă, artist plastic
CARMEN POPESCU (redactor promovare media) - scriitoare, redactor Radio Vocativ, redactor Revista Armonii Culturale, membră UZPR
AUGUSTA COSTIN (CHRIS) - prozatoare
MIHAELA POPA - poetă
PETRUȚ DAN (CĂMUI) - poet, cantautor
BOLACHE ALEXANDRU - poet
MIHAI KATIN - poet
GRIG SALVAN - prozator, cantautor
Fiecare postare trebuie făcută în spaţiile special constituite pentru genurile literar/artistice stabilite. Postarea în alte locuri decât cele stabilite de regulile site-ului, atrage eliminarea postării de către membrii administraţiei, fără atenţionarea autorului! De exemplu, un eseu postat în spațiul prozei va fi șters. Pentru cele mai frecventate genuri, reamintim locațiile unde trebuie postate. Pentru a posta:
1. POEZIE, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
2. PROZĂ, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
3. ESEU, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
4. FOTOGRAFII, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
5. VIDEOCLIPURI, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
Toate acestea le puteți accesa și din bara de sus a site-ului. Este admisă doar o postare pe zi, pentru fiecare secțiune, creație proprie. Folosirea diacriticelor este obligatorie.
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: LAZAR VASILISIA
(CEC Bank)
*
Pentru anul trecut au donat:
Gabriela Raucă - 400 Euro
Monica Pester - 600 Lei
Nuța Crăciun - 220 Lei
Maria Chindea - 300 Lei
Tudor Cicu - 300 Lei
Elisabeta Drăghici - 200 Lei
***
Pentru acest an au donat:
Maria Chindea - 200 Lei
Monica Pester - 300 Lei
© 2024 Created by Ion Lazăr da Coza. Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE