Iada cea fițoasă

[Olimpia Sava]

IADA CEA FIŢOASĂ

 

Un ied consoartă şi-a luat

Când i-au crescut şi lui corniţe,

O iadă dulce şi cu fiţe,

Ce îl credea a fi bogat.

 

Avea o casă bunişoară,

Părinţii…bine educaţi,

Păreau să fie şi bogaţi,

La ei în sat având o moară.

 

Ieduţa, tânără şi ea,

Prin şcoală iute a trecut,

Căci chef de carte n-a avut

Şi prea drăguţă se credea.

 

De fapt, nici nu a trebuit

Să aibă multă-nvătătură,

Nici iubitoare de cultură

Să fie, pentru c-a găsit,

 

Având o altă …viziune

Asupra vieţii, loc de muncă

Destul de-aproape, chiar în luncă,

La marea televiziune.

 

Ajunsă…asistentă, are

Activitatea care-i place:

Doar trebuie să se dezbrace;

Nespus de importantă-i pare.

 

Muncind …din greu, s-a afirmat

Şi nişte ţapi a reuşit

În scurtă vreme de-a stârnit;

Nespus de rău i-a-nfierbântat.

 

Iar iada noastră a-nceput

Ca invitaţii să primească,

Pe marii ţapi să-i însoţească

Oriunde ei să umble-au vrut.

 

Deci iada-star din greu …trudea,

Ba chiar şi noaptea deseori,

Şi printre ţapi făcea furori,

 Că alta nu era ca ea.

 

La moară iedul robotea,

În rochii scumpe s-o îmbrace,

Şi tot ce dragii lui  îi place,

Ca semn de dragoste, să-i dea.

 

Dar tot mai rar ei reuşeau

Să schimbe câte-o vorbuliţă

Şi tot atunci chiar din uliţă

Reproşuri grele se-auzeau:

 

C-a transpiraţie miroase,

Că hainele îi sunt murdare

Tot de făină şi nu are

Nici chef să spele nici să coase.

 

Că …mânuşiţele frumoase

Ea să le aibă nu putea,

Prea multă treabă de făcea,

De-aceea-n pace să o lase.

 

Şi chiar de are-o casă mare,

Ar fi putut ai lui să facă

O vilişoară, ca să-i placă,

Dar iată, ei n-au fost în stare!

 

De el… ce poate să mai spună?

E drept că mult se străduieşte

Să-i demonstreze c-o iubeşte,

Dar numai cu …o vorbă bună,

 

Că…bani prea mulţi el niciodată,

Oricât de mult se opinteşte,

Din moara lui nu reuşeşte,

Nici azi, nici mâine să mai scoată.

 

Ce mai? De nu ar fi… muncit

Şi la serviciu şi-n …afară,

Săracă ar fi fost, s-o doară

Că… iedul şi-a ales greşit.

 

De vorbele ce auzea,

Sărmanul ied s-a necăjit,

Din lucru nu s-a mai oprit,

Dar bani de vilă tot n-avea.

 

 

Adesea iada cea fiţoasă

Cu ţapii mari, bogaţi, mergea

Pe la localuri şi lipsea

Din ce în ce mai des de-acasă.

 

Era de ei întreţinută,

Primise şi o vilişoară,

O maşinuţă ... scumpişoară

Şi tot în puf era ţinută.

 

De ied nici n-a mai vrut să ştie,

Dar la divorţ tot i-a cerut

Despăgubire c-a făcut

Cum el dorise, cununie.

 

Mulţi ani cu ţapii a umblat

Şi altă grijă n-a avut,

Decât să uite de trecut.

A strâns averi şi s-a distrat.

 

Dar fiecare an, trecând,

Pe chipul iadei aşternea

Un rid ce bine se vedea

Şi toate-acestea până când

 

O capră ea a devenit.

Chiar dacă bine se-ngrijea,

Trecuse timpul peste ea

Şi singură s-a pomenit.

 

 

Căci distractivii ţapi bogaţi

Au încetat să o mai cheme

La întâlniri de la o vreme,

De alte iade obsedaţi.

 

A fost la început şocată,

Dar mai apoi a înţeles

Că nu prea are de ales

Şi s-a întors la ied îndată.

 

Dar iedul ţap era acum

Şi îşi luase de soţie

O iadă ce-a dorit să-i fie

Tovarăşă pe-al vieţii drum.

 

Ieduţi şi iezi mai mulţi avea,

O vilă mare şi-a făcut,

Cu toţi în ea de-au încăput;

Cu drag la capra lui privea.

 

Văzu atunci ea cu durere

Că viaţă searbădă-a avut:

A obţinut tot ce a vrut,

Dar n-a ştiut deloc a cere!

[Nikol MerBreM]

Din păcate, subiectul e încă la modă!...

Drag,

Nikol

[Valeria Merca]

Nu e o poezie de neglijat, dar nici nu strălucește. Mă obișnuisem cu poezia pentru copii. :)

Am citit cu interes.

[Sofia Sincă]

Că …mânuşiţele frumoase - consider că e prea mult. O iadă cu mânușițe...

O fabulă pentru copii. Subiectul vechi și uzitate, însă pentru copii merge. Și eu vreau să mă leg de acele puncte de suspensie, care nu știu niciodată unde sunt puse: înainte, după cuvânt sau la mijloc. Dar a explicat, da Coza.

Totuși am citit cu plăcere,

Sofi

[Olimpia Sava]

Fabula este scrisa prin 2013. Multumesc pentru indicatii, consider bine de stiut. O seara buna!

[Ion Lazăr da Coza]

– 

Notă: Punctele de suspensie sunt numai trei şi indică, în general, o întrerupere a şirului vorbirii. Nu unesc niciodată două cuvinte, două propoziții sau două fraze! Ele preced sau succed un cuvânt (…preced sau succed…). Nu plutesc între cuvinte. Cel puţin… aşa ne învaţă clasicii noştri!... Cu excepția când se încheie un citat, sau se închide paranteza, după punctele de suspensie nu se ataşează alte semne grafice (…!), dar pot fi precedate de astfel de semne (!...), nu-s însoțite de virgule. Excesul folosirii lor dă impresia de vocabular sărac, ori de neputință în comunicare. False puncte de suspensie întâlnim în exprimări îngrijite, cum ar fi: „– Ce p…a mă-sii?!!” adică „– Ce pizda mă-sii?!!” Iertată fie licenţiozitatea! (Aceasta e o atenționare-tip pe care o primesc aproape toţi cei ce fac și repetă această greşeală!...)

O fabulă cu subiect extrem de uzitat. :(

da Coza

[Mihaela Suciu]

Vorba proverbului: ,,Răbdarea trece marea!"