Manole ziditorul se odihniște-n tină

Deasupra lui se-nalță cetate de lumină,

Un cer ce strălucește și-i luminat de stele

Iar el ca un luceafăr e-acuma printre ele,

De secole Manole se duse întru domnul

Și ne-ncetat arhangheli îi privegheară somnul

Ca ochiul rău ce-ntr-una se tot holba eteric

Să nu-l deoache iarăși cu rău și întuneric.

Ca dup-atâta muncă tenace și febrilă

Să nu-l recompenseze cu aripi de șindrilă.

Cinstindu-l pe Manole păstrăm în amintire

Pe cel ce din femeie făcuse mânăstire

Un loc de-nchinăciune ce te-aștepta în prag

Cu pâine și cu sare și-mbrățișări de drag

Femeie ce sfințește a lumii verticală

Cu frumusețea-i caldă și haru-i de vestală,

Soție, mamă, soră oricum ați vrea s-o luați

Ea stăpânește lumea condusă de barbați.

……………………………………………….

Dar vremurile-s calpe și dinspre Capitoliu

Se-aud cuvinte aspre și pline de orgoliu,

Ce ne indică țara dând naștere la bârfe

Ca locul de plecare al miilor de târfe.

Că-i cinstea de vânzare că totul are-un preț

Că merităm de-a pururi cel mai adânc dispreț.

Că-i România plină de pești și de procleți

Și nu se zidesc Ane… se vând la proxeneți.

 

Vizualizări: 104

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !

Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE

Comentariu publicat de Eftimie Gheorghe pe Iunie 6, 2021 la 6:35pm

Mulțumesc doamna Vasilisia, sunt întru totul de acord!

Comentariu publicat de Vasilisia Lazăr pe Iunie 6, 2021 la 2:55pm

Da, așa cum spunea și Valeria, e antiteza între trecut și prezent. Iar cu privire la meșterul Manole, el e doar un simbol al sacrificiului pentru creație. Manole simbolizează ideea că o creație unică prin frumusețe și trăinicie este totdeauna rodul sacrificiului de sine, al jertfirii propriilor valori spirituale, în cazul său iubirea. Desi animat de patima creației, slăbiciunea umană îl cuprinde numai din dragoste profundă pentru Ana, atunci când invocă divinitatea să dezlănțuie stihiile naturii ca s-o oprească din drum. Patima pentru creație însă îl face dârz și tenace și, deși este tulburat sufletește, deși durerea este nimicitoare, el își zidește soția, hotărât să-si împlinească menirea artistică. Geniul e mai presus de uman.

Aș vorbi o săptămână despre această baladă și toată simbolistica ei.

Dacă ne întoarcem la poezia de față, cred că esența stă în ultimul vers: „Și nu se zidesc Ane… se vând la proxeneți” . Bărbații, în loc să creeze ori să construiască lucruri durabile, se ocupă cu...

În esență, mi-a plăcut.

Comentariu publicat de Eftimie Gheorghe pe Iunie 5, 2021 la 9:25pm

Doamnei Sincă să-i descrețesc fruntea îi ofer această epigramă:

Ofertă

Manole-a spus că poate să zidească

O mânăstire și mai pricopsită,

Că-i place foarte tare să muncească

Și i-a rămas amanta nezidită.

Comentariu publicat de Eftimie Gheorghe pe Iunie 5, 2021 la 8:36pm

Mulțumesc mult doamna Valeria!

Comentariu publicat de Valeria Merca pe Iunie 5, 2021 la 12:07pm

Unicitatea baladei românești Mănăstirea Argeșului, culeasă de Vasile Alecsandri, în ceea ce privește valoarea artistică, este legată și de perfecțiunea edificiului creștin - unic prin arhitectonica sa - Mânăstirea de la Curtea de Argeș. Am savurat această baladă/ legendă, încă de pe vremea când ne-a fost predată la școală: Ana, un erou de excepție, cu un destin predestinat. Ce s-a dorit cu această poezie este o antiteză între trecut și prezent. Dar nu numai atât. Mi-a plăcut, în mod deosebit: 

... „Cinstindu-l pe Manole păstrăm în amintire

Pe cel ce din femeie făcuse mânăstire

Un loc de-nchinăciune ce te-aștepta în prag

Cu pâine și cu sare și-mbrățișări de drag

Femeie ce sfințește a lumii verticală

Cu frumusețea-i caldă și haru-i de vestală,

Soție, mamă, soră oricum ați vrea s-o luați

Ea stăpânește lumea condusă de barbați.” ...

Comentariu publicat de Sofia Sincă pe Iunie 1, 2021 la 6:10pm

Fiecare cu părerea lui. Eu aș putea spune că Manole era un nepriceput și un mistic, dacă el a crezut că doar zidind-o pe Ana va putea face mănăstirea. Și cum o mai iubea, când Ana se văita că o dor mijlocelul și țîțișoarele, iar el zidea... și zidea... Ăsta este derizoriu.

Însă este doar o legendă.

Nici o clipă nu am avut intenția să-ți iau versurile în derizoiu. Am sugerat doar că Manole, care și-a zidit iubita nu poate fi menționat într-un așa mesaj. Nici nu m-a dus mintea la mesajul pe care-l spui, deoarece eu sunt de altă părere când vine vorba despre dreptatea femeii.

Iar despre Capitoliu? Eu știu unul singur, la Roma, pe care l-am văzut când am fost acolo. Adică am văzut urmele sale. Poate o mai fi și prin alte părți, dar eu nu știu. L-ai scris cu majusculă, chiar. Vezi: ești confuz în mai multe locuri.

Comentariu publicat de Eftimie Gheorghe pe Iunie 1, 2021 la 2:46pm

Nu este reproșul Capitoliului ci el ne reproșează ca toată Europa de altfel. Eu sunt sigur că zidirea Anei este o metaforă și nicidecum o realitate. Dar dacă așa priviți lucrurile atunci poezia trebuia să fie un denunț la DIICOT. Iar linia aia punctată trebuia să sugereze că mai sunt multe de spus deci cele patru versuri sunt un indiciu a ceva ce vă puteți imagina (dacă vreți) dar dumneavoastră căutați motive s-o duceți în derizoriu.Da puteați să-mi spuneți că trebuia insistat mai mult aici și ați fi avut dreptate. Dar celelalte reproșuri le găsesc nedrepte.

Comentariu publicat de Sofia Sincă pe Iunie 1, 2021 la 1:25pm

Nu, nu am  înțeles asta, clar. Păi jumătate din text se referă la Manole. Am numărat versurile, sunt 26 în total: 14 versuri (mai mult de jumătate) elogiu lui Manole, 4 elogiu femeii și restul, reproș Capitoliului (Romei, deci Italiei) că nu respectă femeia, dar și bărbatul, români.

Că-i România plină de pești și de procleți

Și nu se zidesc Ane… se vând la proxeneți.

Unde este scris destinul tragic al femeii? În aceste două versuri?

Și nu înțeleg de ce atâta elogiu lui Manole, din acest punct de vedere?! El a stimat femeia? Atunci de ce i-a rezervat acel destin, deosebit de tragic? De ce a zidit-o vie?

Eu consider că ideea este doar în mintea ta, expunerea nu este clară. Dar mai așteptăm păreri.

Sofi

Comentariu publicat de Eftimie Gheorghe pe Iunie 1, 2021 la 1:07pm

Poezia se referă la „destinul tragic” al femeii de-a lungul timpului.

Zidirea de care se vorbește în legendă am interpretat-o ca pe un omagiu adus femeii, respectată, iubită, adorată într-o lume normală și o închei cu situația actuală când vedem atâtea mijloace folosite pentru a o obliga la prostituție la distrugerea ei fizică și morală. Subiectul este atât de evident că numai un om de rea credință nu-l poate sesiza și nu un om de calitatea dumneavoastră, de aceea îmi cer scuze pentru explicații.

Comentariu publicat de Sofia Sincă pe Iunie 1, 2021 la 10:15am

Nu înțeleg ce vrei să spui. Spune clar, Eftimie Gheorghe, că nu e nici o supărare. Ai dreptul să-ți aperi creația, să purtăm discuții.

Desigur că eu am înțeles și altceva. Ți-am spus că sunt vreo 3 mesaje. Dacă la asta te-ai referit, că nu suntem destul de apreciați pentru ceea ce deținem ca avere națională, că vestigiile noastre și românii în general nu sunt corect luați în seamă, din punctul meu de vedere, trebuie să renunți la câteva versuri, și anume:

Femeie ce sfințește a lumii verticală

Cu frumusețea-i caldă și haru-i de vestală,

Soție, mamă, soră oricum ați vrea s-o luați

Ea stăpânește lumea condusă de barbați. - aici preamărești femeia, îi aduci elogii femeii în general când nu era cazul. Nu că nu ar merita, dar nu are ce căuta pentru un astfel de mesaj. La asta m-am referit când am spus că ai trecut de la un mesaj la altul.

Sofi

Despre

Ion Lazăr da Coza a creat această reţea Ning.

link-uri utile

              REGULAMENT site

                       **********

http://DIACRITICE.opa.ro/

descarcă AUTO CORECT!

http://DEXonline.ro/

Dicționar de SINONIME

Dicționar de RIME

Haiku, Tanka, Senryu...

           Vă invităm să citiți și:

La ceas aniversar

Figuri de stil

Folosirea virgulei

donații

Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la: 

RO45CECEB00008RON1057488

titular cont: Lazăr Vasilisia 

(CEC Bank)

*

DONATORI,

începând cu septembrie 2021:

  1. Mihaela Popa
  2. Sofia Sincă
  3. Valeria Merca
  4. Ana C. Ronescu

Activitatea Recentă

Lui Denisa Curea Popa i-a plăcut discuţia STELELE VISEAZĂ a lui Ada Nemescu
cu 1 oră în urmă
Emil Dumitru a postat o discuţie
cu 7 ore în urmă
Utilizatorului Ioniţă Gabriela îi place postarea pe blog Ieri mi-a zâmbit pe stradă o femeie... a lui Grig Salvan
cu 7 ore în urmă
Utilizatorului Ioniţă Gabriela îi place postarea pe blog Cu fiecare pas a lui Adrian Erbiceanu
cu 7 ore în urmă
Ada Nemescu a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Cândva... a utilizatorului Grig Salvan
cu 12 ore în urmă
Ada Nemescu a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Cândva... a utilizatorului Grig Salvan
cu 13 ore în urmă
Utilizatorului Ada Nemescu îi place postarea pe blog Cândva... a lui Grig Salvan
cu 13 ore în urmă
Utilizatorului Denisa Curea Popa îi place postarea pe blog Cândva... a lui Grig Salvan
cu 14 ore în urmă
Utilizatorului Denisa Curea Popa îi place postarea pe blog ospitalitate a lui Ana C. Ronescu
cu 19 ore în urmă
Emil Dumitru a postat o fotografie
ieri
Ada Nemescu şi MARIA VASILESCU sunt acum prieteni
ieri
Postare de log efectuată de Grig Salvan
ieri
Grig Salvan a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Ieri mi-a zâmbit pe stradă o femeie... a utilizatorului Grig Salvan
ieri
Utilizatorului Denisa Curea Popa îi place postarea pe blog Irosire a lui Nikol MerBreM
ieri
Utilizatorului Denisa Curea Popa îi place postarea pe blog Când Dumnezeu a ațipit a lui chindea maria elena
ieri
Denisa Curea Popa a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Vreau să-nmugurească cerul a utilizatorului Denisa Curea Popa
ieri
Ada Nemescu a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Ieri mi-a zâmbit pe stradă o femeie... a utilizatorului Grig Salvan
ieri
Utilizatorului Ada Nemescu îi place postarea pe blog Ieri mi-a zâmbit pe stradă o femeie... a lui Grig Salvan
ieri
Ada Nemescu a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Pe o frunză de cactus a utilizatorului MARIA VASILESCU
ieri
Utilizatorului Ada Nemescu îi place postarea pe blog Pe o frunză de cactus a lui MARIA VASILESCU
ieri

Antologiile site-ului „ÎNSEMNE CULTURALE”

Labirinturi  2018 AICI

Atlasul cu diezi  2017 AICI

Autograf pentru m(â)ine  2013 AICI

© 2021   Created by Ion Lazăr da Coza.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor