ți-aduc
un strop din vraja mării
să spele gândurile ninse
iubite
fiori de cer
îți las în piept
când neaducerile-aminte
ne prefac
în stele căzătoare
ne mor cuvintele
iubite
le smulgem din suflet
precum foile unui calendar
de anul trecut
pe care nu-l mai folosește nimeni
e toamnă
și mi-e brumă
fără tine
Adaugă un comentariu
multumiri pentru semnul de lectura! :)
Remarc finalul:
,,e toamnă
și mi-e brumă
fără tine".
Subscriu părerilor de mai jos.
da Coza
Cam declarativ, prea mult vocativ, iubite, iubite. Finalul e frumos, delicat. Vraja mării, stele căzătoare, cam simpluţ! Titlul e complet nepotrivit. Aici nu e nici un descântec.
Declarativ, prozaic, discursiv. Calm, elegiac. Pare mai mult o tânguire decât un descântec.
Am citit cu plăcere!
Sofy
© 2023 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE