Așa se duce

[Tudor Cicu]

Așa se duce

  (după un tablou ideatic al poetei Gina Zaharia)

Da, draga mea, știu ce-ai să spui

Când mă voi pierde-n zări cu ceață;

Spre Ursa Mare... tot hai-hui,

Iar tu închisă-n fortăreață.

 

Și te-nțeleg când ieri la bal

Ai stat ascunsă de necaz,

Că un condur uitași pe mal

Când ne scăldarăm goi în iaz.

 

Iar vara, poate doar în noi,

A troienit bucăți de cer;

Ca-n cele sălcii de sub ploi

Și bruma din al toamnei ger.

 

Dar nu te teme draga mea

Prea des tristețile mă fură.

Așa se duce-o zi și ea

Și nu am vorbe pe măsură.

 

Poate nu-i timp, ori prea târziu

Să-mi strig tăcerile în șoaptă

Din Ursa Mare am să-ți scriu

Pe-un pat de frunze ce m-așteaptă.

[Mihaela Popa]

minunat, când un poet inspiră alt poet, minunat!

[Ion Lazăr da Coza]

draga mea încadrată de virgule.

Virgulă după noi.  

O lectură plăcută.

da Coza

[Camelia Ardelean]

Iar vara, poate doar în noi

A troienit bucăți de cer;

Ca-n cele sălcii de sub ploi

Și bruma din al toamnei ger.

Un poem nostalgic, plăcut, gingaş! Frumoasă şi sursa de inspiraţie, cum altfel? :-) Cu drag,

[Tudor Cicu]

Mihaela S: cum și în Ursa Mare sunt iazuri (am fost acolo, cred, în vise), poți fura condurul și dacă nu vei fi prinsă ca ursul la zmeură, anunță-mă unde are loc nunta aia. Mi-ar prinde bine să văd și eu cine-i fericita care îl va purta. Poate voi scrie și un vers. Drag acest comentariu al tău.

[Tudor Cicu]

Valeria: cred că ai dreptate, dar nu înțeleg nici acum de ce atunci când oscilam între „uitai” și apoi pronunțam „uitași”, parcă îmi suna ca pe vremea când învățam în școala generală în limba turcă (clasa I-a și ceva din a II-a, abia apoi m-a trecut ai mei la școala românească).  Mă simt de parcă m-a prins Dumnezeu în cer la furat cireșe și crede-mă n-am fost niciodată în cer. Mulțumesc pentru citirea poemului.

[Mihaela Suciu]

Tudor bine c-ai zis, mă gândeam eu că iazul e al tuturor. Când oi găsi condurul, să vezi înghesuială, mai ceva ca la aruncatul buchetului miresei... :))

[Valeria Merca]

Frumos. Un poem angelic, cu un final trist, așa cum ne-ați obișnuit. În s2 nu e mai bine: Că un condur uitași pe mal?

Cu plăcerea lecturii

[Tudor Cicu]

Gina: În poezie „el și ea” poate  fi povestea oricărui cititor universal, ori din o altă planetă. Ți-o spune un poet care are certitudinea că și acea planetă e locuită cu oameni ca noi. Apoi, eu nu cred că tu scrii în poezie NUMAI despre tine și cel drag ție, n-ar fi drept. Eu când citesc „Sara pe deal” cred că povestea celor doi este și a mea, nu numai a poetului. Mă bucur că ai rezonat cu poezia inspirată după un motiv ideatic propus de o poezie a ta. Drag.

[gina zaharia]

Mă bucur că macii din poezia mea v-au inspirat, dle Tudor Cicu, așa încât ați creat această poezie. Nu prea am înțeles cum e cu scăldatul în iazul acela, dar probabil că rima este de vină. :)

[Tudor Cicu]

Mihaela S: frumos joc de cuvinte „seduce” și „așa se duce” - nu-l bănuiam. Drag!