În prag de zori

[Vezi blog]

Prea multe flori, iubito, culese-n dimineţi
de îngeri fără vină trimişi de Dumnezeu,
de parcă n-ar fi soare şi-n clipa altei vieţi
şi n-ar rodi pământul în lacrimă mereu.

Vreau să rămână umbra păcat necunoscut
cu greul ei blestem de-a te iubi pe veci,
să leg între cuvinte nostalgicul sărut
zărindu-te-n oglinzi cu visele când treci

Să- nmugurească pomii în nopţile cu lună
să-ţi dăruiesc potopul iubirilor din ieri,
rugându-te să-mi cânţi cu ploile-n furtună
aceleaşi vechi refrene din albe primăveri.

Şi-n prag de zori,iubito, să răscolim în rouă
chiar de va fi-ntr-o iarnă târzie pentru noi,
să leg de vise dorul cu mâinile-amândouă
cum legi eternitatea cu sufletul în ploi.

[x]

Multumesc Gina pentru trecere si comentariu!

Cu drag si pretuire!

[gina zaharia]

rugându-te să-mi cânţi cu ploile-n furtună

acolo e farmecul, în debusolarea petalelor de timp:)

[x]

Multumesc Sofy, dovada ca ma pricep, Doamne cata modestie pot sa am !

Cu mare drag Sofy!

[x]

Domnule Iordachescu va multumesc pentru aprecierea facuta!

Cu pretuire!

[x]

MiRoxana iti multumesc pentru placerea versurilor mele simtita in sufletul tau!

Cu mare drag!

[Sofia Sincă]

Sentimente izvorâte dintr-o inimă curată, dornică de a i se împărtăşii aceleaşi simţăminte. Foarte plastic relevate...

Citit cu deosebită plăcere!

Sofy

[Iordachescu Dragos Nicolae]

să leg de vise dorul cu mâinile-amândouă

cum legi eternitatea cu sufletul în ploi.

Frumos!

[Mihaela Roxana Boboc]

O strofă de final pe sufletul meu. Se simte iubirea!