Sonet din primăvară deasă

[Manuela Munteanu]

Iubite, îți împleteam culori
În plete de abá, aleasă
Din primăvara cea mai deasă,
Să-ți fac zăbun de sărbători.

Și mă rugam să plângă ploaia,
Ca să-ți culeg crâmpei de cântec
Din sufletul unui descântec,
Fulger ce îmi lumina odaia.

Dar, cu săgeți din flori trunchiate,
Din ceruri rupte-n jumătate,
De unde-și iau râsul nebunii,

Iubite, tu m-ai surghiunit
În largi vâltori de infinit,
Ce curg către sfârșitul lumii.

[Manuela Munteanu]

Bine ai revenit la mine, Augusta! Îți mulțumesc mult pentru apreciere! Și eu am aceeași preferință. Te îmbrățișez!

[Chris]

ultimele 2 strofe mi-au placut in mod deosebit

frumos

[Manuela Munteanu]

Sigur că este prepoziție.  Autocorectorul, câteodată, joacă feste și celor care stăpânesc foarte bine gramatica. Cu certitudine că-mi prinde bine orice sfat și vă mulțumesc pentru colocviul oferit! Voi discerne.

[Vasilisia Lazăr]

truncheát, -ă adj. (d. trunchĭ după fr. tronqué). Rătezat (tăĭat orĭ frînt): coloană truncheată, con truncheat. Fig. Mutilat, cĭocîrtit, prescurtat și urîțit: discurs truncheat. – În vest -chĭat. V. trunchez.

În fine, există și cealaltă variantă. DEX-ul de azi îi împacă pe toți.

Iar aici, la poezia clasică, nu mergem cu ce ne sună mai bine. Există niște reguli, niște norme prozodice care trebuie respectate, iar acest „ce îmi” strică ritmul, deoarece e cu o silabă în plus. Iar „cu” este prepoziție, și nu propoziție. 

Nu sunteți obligată să țineți cont de sfaturi, faceți absolut cum doriți, dar cei care au ținut cont (vorbesc la modul general și nu neapărat de sfaturile mele) au avut de câștigat întotdeauna.

[Manuela Munteanu]

Doamnă Vasilisia, aceasta să fie singura problemă: controversatul ultim vers al strofei a doua.

Forma lui inițială a fost ,,Cu fulger ce îmi lumina odaia". În urma recomandării doamnei Ana Câmpeanu (recomandare corectă, pentru că, într-adevăr, nu păstram ritmul trohaic), am renunțat la propoziția ,,cu". Cât privește ,,ce-mi", versus ,,ce îmi", mie îmi sună mai armonios a doua variantă. DEX prevede adjectivul trunchiat/trunchiată, cu forma la feminin - plural - nearticulat de ,,trunchiate". Vă mulțumesc mult pentru apreciere! Vă mai aștept!

[Manuela Munteanu]

Nu, primăvara avea numai abá, că era deasă... Eu aveam culorile și chef de împletit. :) Mulțumesc mult pentru popas, doamnă Gina Zaharia! Vă mai aștept!

[Vasilisia Lazăr]

Fulger ce îmi lumina odaia.

Aici avem o aritmie la fulger, în plus, ar trebui „ce-mi”, și nu „ce îmi”.

Apoi, corect este „truncheate”, și nu „trunchiate”.

Poezia e frumoasă, dar trebuie revăzută.

[gina zaharia]

Dacă primăvara are culori de împletit, de ce nu?

[Manuela Munteanu]

Vă mulțumesc mult, doamnă Floare! Vă îmbrățișez!

[Manuela Munteanu]

Vă mulțumesc pentru popas și recomadare, doamnă Ana Cîmpeanu! Am modificat.