Ritualuri şi tabuuri

 

            Sfânta carte a lui Panwang, foarte asemănătoare cu facerea lumii din Vechiul Testament este un text care aparţine populaţiei sudice Miao, în care câinele-dragon e slăvit ca făuritor a tot ceea ce există.

            Din acest motiv, chinezii l-au integrat de la bun început drept creatorul universului. Aşa încât i se închinau şi rugau de fiecare dată pentru rezolvarea oricăror probleme. Dacă era secetă, înconjurau ogoarele cu imaginea lui purtată în mâini, pentru ca el personal să vadă starea de fapt.

            În China antică, numitorul comun al tuturor tendinţelor gândirii religioase este alcătuit dintr-un anumit număr de idei fundamentale.

            În primul rând vorbim despre principiul şi sursa realităţii imanente: Dao. Apoi de ritmul alternanţelor determinante yin-yang şi, de teoria analogiei dintre macrocosmos şi microcosmos. Ultima menţionată, cu o arie a aplicabilităţii în toate planurile de organizare şi existenţă umană, în care intră tot: de la psihologia individului, fiziologia şi anatomia lui, la locuinţe, instituţii sociale şi spaţii speciale - casă, templu, altar, palat, cetate.

            Atâta doar că în vechea civilizaţie a Chinei, unii înţelepţi consideră că existenţa manifestată sub semnul Dao - cel aflat permanent într-o perfectă armonie cu ritmurile cosmice - e cu putinţă numai la începutul organizării sociale.

            Alţii, printre care cel mai influent şi cunoscut este Confucius consideră acest tipar de existenţă perfect posibil, mai cu seamă într-o societate civilizată şi dreaptă.

            Faptul că a trăit într-o perioadă de nedreptate şi anarhie generală, marcată de suferinţă şi mizerie îl face să înţeleagă că singura soluţie nu poate fi decât aducerea la putere a unor conducători deschişi şi luminaţi, care să determine şi să înceapă o reformă radicală, asistaţi de funcţionari responsabili.

            În timpul vieţii însă, pentru că nu reuşeşte să ocupe chiar el un post important în administraţia propusă  şi alcătuită conform filosofiei proprii, gânditorul se consacră învăţământului. Deşi  se bucură de un succes enorm în faţa a foarte mulţi discipoli, Confucius rămâne convins că misiunea vieţii sale a rămas o nereuşită totală.

            Dar esenţa învăţăturii lui a fost transmisă din generaţie în generaţie de elevii săi, iar la două sute cincizeci de ani după moartea lui, dinastia Han (~206–220 d.Hr.) încredinţeazî în cele din urmă soarta şi administraţia Imperiului confucienilor, a căror doctrină conduce serviciile publice peste două mii de ani.

            Confucius nu era în fapt un maestru religios. Pe bună dreptate şi evident el este investit cu atribute şi virtuţi specifice eroilor civilizatori şi, în mod direct sau indirect, pentru că nu a respins niciodată - ba chiar mai mult -  revalorizează şi exaltă importanţa religioasă a tradiţiilor şi riturilor, cultul strămoşilor, ori al zeului cerului sau pe Dao, cu voie sau fără voie, el influenţează în modul cel mai profund religia chineză.

            Şi asta pentru că înţeleptul recunoaşte suveranitatea cerului, iar în concepţia lui, Dao ia naştere prin dorinţa lui Tian (cerul). „Dacă Dao se practică, aceasta se datorează hotărârii Cerului. (Louen yu-Analecte, XIV, 38).

            Confucius este de părere că toate ritualurile tradiţionale şi sacrificiile trebuiesc mereu împlinite, pentru că sunt parte din viaţa lui jun zi – omul nobil, omul superior. Din punctul lui de vedere, lui Tian îi plac sacrificiile.

            Dar mai mult decât jertfele iubeşte o bună cârmuire, o conduită morală deosebită, iar prin asta filosoful chinez propune şi aduce un element nou: „educaţia totală”, menită să permită oricărui om transformarea într-unul superior, un om „adevărat”, cu condiţia să respecte şi să îndeplinească riturile şi datinile ancestrale.

            Pentru că orice comportament ceremonial corect declanşează o incredibilă forţă magico-religioasă.

            Dar ritualismul lui, unul foarte original, nu se referă nicidecum şi sub nici o formă la un ceva exterior, ci vizează limpede şi  clar interiorul. Ori asta presupune o stăpânire de sine situată nu chiar la îndemâna oricui, ba câteodată, deloc uşor de realizat.

            O astfel de înfrânare, împreună cu o transmutare gestică care implică totodată şi spontaneitatea, îl apropie foarte mult de tehnicile Dao, prin care Lao Zi şi discipolii urmăreau să reaprindă flacăra naturaleţei prompte şi primordiale.

            Respectarea ritualurilor străvechi conduce implicit şi inevitabil pentru cel care le aplică în mod corect, prin tehnica acumulării (referirea e strict aplicabilă chestiunilor spirituale, nicidecum celor materiale) şi disciplină la obţinerea nobleţei asociată cu înţelepciunea, bunătatea, curajul şi distincţia.

            Venerarea eroilor civilizatori şi ai regilor mari ai dinastiei Zhou revalorizează funcţia ritualică a comportamentelor publice. În plus divinizarea acestor valori recuperează dimensiunea sacră şi religioasă a oricărei activităţi ori muncă obişnuite.

            Prin întoarcerea la daoismul filosofic, observăm că se disting două terminologii. Şi anume: Dao jia, care înseamnă literar „şcoala daoistă” şi Dao jiao, în traducere mot-à-mot „sectă daoistă”, cu alte cuvinte religia daoistă. A se reţine că la începutul începuturilor, cuvântul sectă însemna pur şi simplu grupare, fără a cuprinde în el nici un sens maliţios.

            Pentru că atât „metafizicienii”, „misticii”, cât şi cei aflaţi în căutarea nemuririi aveau ca sursă aceeaşi concepţie dao, urmăreau reunirea/armonizarea acelaşi realităţi ultime prin realizarea complementarităţii dintre yin şi yang, viaţă şi moarte, materie şi spirit ia naştere calea tehnicilor de viaţă lungă.

            Orice discipol are în acest sens acces la mai multe tehnici de prelungire a vieţii. Formele cele mai străvechi ale idiogramei pentru cuvântul xian - nemuritor, figurau un om care îşi flutură mâinile ca o pasăre în timp de dansează, deşi semnul grafic obişnuit înfăţişează un om şi un munte, ceea ce trimite la imaginea unui sihastru.

            Astfel că formula consacrată pentru intrarea în divinitate, cu alte cuvinte obţinerea vieţii fără de moarte devine imaginea urcării la cer, în plină zi, a Maestrului.

            O altă categorie îi cuprinde pe cei care, prin urmarea căii Dao, trăiesc sute de ani într-un paradis pământean (cum sunt muntele sfânt Kun lun, ori Insulele Minunate) de unde, precum Krishna în tradiţia vedică din India, revin din când în când în mijlocul anumitor neofiţi spre a le împărtăşi formulele imortalităţii trupeşti.

            „Moartea aparentă” era calea pentru cei care nu aveau acces la paradisurile de pe pământ decât după intrarea în nefiinţă. Tehnica se numea „eliberarea cadavrului” şi în ea era vorba despre o moarte mimată: într-un sicriu se puneau câteva lucruri - ce conduceau către aspectul trupului lor şi constau într-o pereche de sandale, o spadă sau un sceptru.

            Câteodată cei care erau consideraţi nemuritori erau reprezentaţi cu un craniu uriaş, ceea ce însemna acumularea unei uriaşe energii Yang în creier.

            Modul de asimilare a hranei constituie un alt principiu de bază în nutriţia şi păstrarea forţei vitale (yang xing). Aspectul în sine prezintă o importanţă cu totul deosebită pentru  orice aspirant la spiritualitatea autentică, pentru că între macrocosmos şi trupul uman există o corespondenţă perfectă şi pentru că forţele vitale (prana în filosofia indiană) intră şi ies prin cele nouă orificii ale trupului: gură, nas, ochi, urechi, sex şi anus. Astfel încât trebuiesc supravegheate cu mare atenţie.

            Adepţii acestei tehnici localizează trei părţi ale corpului, pe care le numesc Câmpurile de Cinabru: câmpul superior este situat în creier, un al doilea în zona inimii şi al treilea sub buric. Scopul foarte precis al acestor regimuri dietetice este cel de obţinerea unor energii specifice conţinute în plante medicinale şi anumite alimente.

            Pentru că regiunile interne ale corpului sunt locuite atât de spirite – paznici, zei, cât şi de fiinţe malefice cum sunt Cei Trei Viermi, care se hrănesc cu vitalitatea discipolului, el nu va mai mânca mâncarea obişnuită, gen carne, vin, cereale, ci se va hrăni cu tot ceea ce cei trei demoni nu suportă.

            Mai precis, substanţe minerale, plante medicinale, apoi cu emanaţii solare, stelare, lunare, cu rouă, sufluri cosmice, şi care, fiecare dintre ele, trebuiesc absorbite într-o anumită perioadă din zi, ori din noapte. Totul are un ritm extreme de precis  lucru întâlnit atât în tradiţiile populare româneşti cât şi în medicina Ayurveda indiană, în care plantele trebuiesc  culese în anumite perioade ale zilei, cu anumite ritualuri şi în anumite  ceasuri

            Mai mult decât atât, el trebuie să ţină cont de tehnica respiraţiei „profundă şi tăcută” a extazului divin (similară cu pranayama din tehnicile hatha - yoga ale străvechilor scrieri sanscrite), asemănătoare cu respiraţia animalelor din perioada hibernării. Făcută prin urmare foarte rar şi, care practicată corect pe timpul a o mie de respiraţii  conduce adeptul la plenitudinea, spontaneitatea, perfecta armonie cosmică şi, implicit, la nemurire.

            Prin tai xi sau „respiraţia embrionară”, discipolul exersează un circuit închis al suflului interior, identic cu cel al fătului în uterul mamei. „Revenind la temelie, revenind la origine, bătrâneţea este alungată, omul se reîntoarce la starea de făt”. Deşi este doar faza preliminară practicării meditaţiei, ea face totuşi cu putinţă o anumită experienţă extatică, prin activarea vederii interioare (ajna chakra în tradiţia hatha yoga), prin intermediul căreia învăţăcelul îşi zăreşte zeii locuitori ai celor cinci organe. Iar prin comuniune cu ei, îi poate determina să îi întărească şi călească trupul.

            Fang shong, sau practica numită „camera de culcare” este una dintre cele mai străvechi metode de obţinere a longevităţii. Ea constă într-o tehnică sexuală, în acelaşi timp meditaţie şi ritual, al cărui ţel este sporirea vitalităţii, asigurarea longevităţii şi procrearea copiilor de sex masculin.

            Calea daoistă a maestrului Yang Zheng, din secolul I d.Hr., vorbeşte despre evitarea pierderii energiei vitale, prin întoarcerea sămânţei seminale „pentru a repara creierul,” cu alte cuvinte, adeptul trebuie să consume actul sexual fără emisie seminală (în zilele noastre, tehnica este cunoscută şi practicată sub numele de continenţă sexuală).

            Un text din secolul V d.HR. menţionează că metoda vieţii eterne, practicată prin meditaţie şi fără pierdere seminală, aplicată la modul sacru (prin oferirea actului în sine lui Dao, sau Creatorului) asigură ambilor parteneri extazul fizic şi mistic, împreună cu nemurirea. După împlinirea erotică, ei trebuie să-şi concentreze - bărbatul - energia mentală în rinichi, iar femeia, în regiunea inimii. „Este metoda de a nu muri”. (Henri Maspero – Individual Religious Life and the Search for Immortality - Viaţa religioasă individuală şi căutarea Nemuririi)

            Riturile, normele şi mitologiile fierarilor, metalurgiştilor ori topitorilor au fost reinterpretate de ştiinţa alchimiştilor. Transformarea naturală a plumbului şi a altor metale în aur, valoarea sacră a preţiosului metal, creşterea minereurilor în pământ, toate, au constituit confrerii iniţiatice cu secrete profunde ale profesiunii.

            Ca în toate celelalte părţi ale pământului, alchimia este definită de o dublă credinţă: prima - în transmutarea metalelor în aur, iar a doua - în valoarea esoterică a ceea ce trebuie desăvârşit pentru obţinerea rezultatului dorit.

            Primele referiri precise cu privire la aceste două convingeri profunde, au fost atestate în China în secolul IV î.Hr.

            Zu Yan este considerat unanim de cercul savanţilor chinezi, drept „întemeietorul alchimiei” înţeleasă ca o disciplină autonomă, care foloseşte în detaliu principiile tradiţionale cosmologice, miturile legate de elixirul nemuririi şi Sfinţii (Maeştrii) Nemuritori, laolaltă cu tehnicile care urmăresc deopotrivă fericirea, armonia, prelungirea vieţii şi spontaneitatea spirituală. Chestiuni care aparţin culturii moştenite din protoistorie, despre care ar fi profund greşit să se creadă că vârsta le este dată de primele documente ce le atestă existenţa.

            Căutarea aurului care se găsea în „centrul pământului”, metalul galben şi maleabil aflat în raporturi pline de mister cu sulfura (que), mercurul galben sau „Viaţa Viitoare” (supranumite şi „Izvoarele Galbene”) are un caracter imaterial şi a implicat întotdeauna o osteneală de natură spirituală, o îmbinare perfectă şi armonioasă a celor cinci elemente cosmologice: apă, foc, lemn, aer, pământ, raportate la organele corpului uman pe modelul: inimă-foc, ficat-lemn, rinichi-apă, stomac-pământ.

            Toate tratatele alchimice, demonstrează că fiinţa umană are la îndemână toate elementele constitutive ale cosmosului, toate forţele vitale necesare înnoirii periodice, şi că tot ce trebuie făcut e doar întărirea anumitor esenţe.

            Din punct de vedere filosofic, reducerea materiei la condiţia primară absolută, nediferenţiată, corespunde întoarcerii şi reîntoarcerii perpetue la stadiul embrionar, prenatal, al înapoierii la origini.

 

Vizualizări: 75

Răspunsuri la Aceste Discuţii

Mulţumesc şi eu foarte mult pentru popasul lecturii. Dat fiind faptul că e o postare  de mai puţină actualitate nu mă mai aşteptam să mai ajungă cineva pe aici-)))))))))  Personal mi-a făcut în mod evident o mare mare plăcere să scriu despre domeniul respectiv.

 Mulţumesc încă o dată şi mă bucur să observ că mai există oameni interesaţi de... trecutul nostru minunat şi ideile lui ... salvatoare-)))))))))

Insignă

Se încarcă...

Despre

Ion Lazăr da Coza a creat această reţea Ning.

link-uri utile

              REGULAMENT site

                       **********

http://DIACRITICE.opa.ro/

descarcă AUTO CORECT!

http://DEXonline.ro/

Dicționar de SINONIME

Dicționar de RIME

Haiku, Tanka, Senryu...

           Vă invităm să citiți și:

La ceas aniversar

Figuri de stil

Folosirea virgulei

Activitatea Recentă

Postare de log efectuată de gabriel cristea
cu 27 minute în urmă
Mihaela Suciu a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Scrisoare a utilizatorului Vasilisia Lazăr (da Coza)
cu 1 oră în urmă
Utilizatorului Mihaela Suciu îi place postarea pe blog Scrisoare a lui Vasilisia Lazăr (da Coza)
cu 1 oră în urmă
Utilizatorului gina zaharia îi place postarea pe blog dacă n-ar fi apus mult înainte soarele a lui Tudor Cicu
cu 1 oră în urmă
Utilizatorului gina zaharia îi place postarea pe blog Scrisoare a lui Vasilisia Lazăr (da Coza)
cu 3 ore în urmă
gina zaharia a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Scrisoare a utilizatorului Vasilisia Lazăr (da Coza)
cu 3 ore în urmă
Postare de log efectuată de Vasilisia Lazăr (da Coza)
cu 4 ore în urmă
Lui Mihaela Popa i-a plăcut discuţia Haiku, Tanka, Senryu, Sonetul a lui Ion Lazăr da Coza
cu 9 ore în urmă
Dinca Valerian a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog haiku (75 - 77) a utilizatorului Dinca Valerian
cu 9 ore în urmă
Utilizatorului Mihaela Popa îi place postarea pe blog haiku (75 - 77) a lui Dinca Valerian
cu 10 ore în urmă
Mihaela Popa a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog haiku (75 - 77) a utilizatorului Dinca Valerian
cu 10 ore în urmă
Mihaela Popa a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog piese de schimb – imagini din visul de azi-noapte a utilizatorului Mihaela Popa
cu 10 ore în urmă
Dinca Valerian a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog haiku (75 - 77) a utilizatorului Dinca Valerian
cu 13 ore în urmă
Sofia Sincă a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog haiku (75 - 77) a utilizatorului Dinca Valerian
cu 15 ore în urmă
Sofia Sincă a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog piese de schimb – imagini din visul de azi-noapte a utilizatorului Mihaela Popa
cu 15 ore în urmă
Postări de log efectuate de Dinca Valerian
cu 17 ore în urmă
Dinca Valerian a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog desprins a utilizatorului Dinca Valerian
cu 18 ore în urmă
Utilizatorului Ionel Mony Constantin îi place postarea pe blog Chemare a lui Vasilisia Lazăr (da Coza)
cu 23 ore în urmă
Ionel Mony Constantin a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Chemare a utilizatorului Vasilisia Lazăr (da Coza)
cu 23 ore în urmă
Ionel Mony Constantin a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Stare de vară a utilizatorului Ana Cîmpeanu
cu 23 ore în urmă

© 2020   Created by Ion Lazăr da Coza.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor