Marea PĂRuială

[Janet Nică]

Marea PĂRuială

ÎmPĂRat slăvit e PĂRul,
Ăsta este adevărul.
Nici în struguri, nici în măr,
Adevăru-i în răsPĂR.

Nu mă suPĂR prea uşor,
Nu-s defel PĂRtinitor.
Şi descoPĂR că-s PĂRtaş
oPĂRitului oraş.

Niciodată n-am astâmPĂR,
nemurirea nu mi-o cumPĂR.
DesPĂRţit de zei şi sfinţi,
Zei îmi sunt ai mei PĂRinţi.

Tun şi fulger, fulger, scaPĂR,
De iluzii să mă aPĂR.
Şi m-aş vrea, neaPĂRat,
De mister astâmPĂRat.

Sub al vântului arcuş,
Ieri PĂRea, pe cer de pluş,
Că, sub stea torenţială,
Norii trag o PĂRuială.

Prin a lumii ceaţă deasă
Licăreşte-o-mPĂRăteasă
Şi-mi pătrunde până-n os
Întunericul PĂRos.

În instinctul meu de miere
Încolţeşte o PĂRere
Şi-n cireşii mei tăcuţi
Cântă greieri disPĂRuţi.

Janet Nică

[Any Dragoianu]

Dup' atâtea păruieli...va felicit ca v-a ramas intactă podoaba capilară!