Cine sunt eu? Sunt un olar noctambul care, uitat de timp, frământă cu ardoare lutul stelar, închipuind amfore cu trup de femeie pentru a popula cu fantome corăbiile naufragiate pe fundul mărilor de azur, în care s-au scufundat atlantide de vis…
Nu-i chip să mă las de acest ancestral meşteşug care-mi umple nopţile cu vedenii modelate în lut. Unde să plec când meşteşugul mă ţine aici, închis în geana visului de opal, izvorât din crestele munţilor agonizând în neatingerea stelelor, când mâna ta se conturează din nefiinţă ca să-mi mângâie blând tâmplele fierbinţi?
Cuvinte cheie :
O șoaptă doar: Frumoos! :) Să nu deranjez olarul.
Corina Militaru a spus :
O șoaptă doar: Frumoos! :) Să nu deranjez olarul.
Mulțumesc mult, Corina! Te salut cu drag și căldură!
Un crâmpei de frumos!
Primul exercițiu de proză este de fapt o confesiune lirică. Lirism în proză, exercițiu imaginativ ancestral. Aceeași savoare ca și în poezia ta, Cosmin Preda.
Am citit cu deosebită plăcere,
Sofi
© 2023 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor