Iată darul, Doamna mea, pune-i şa!

[nicolae vaduva]

Doamna mea, aş împărţi cu tine
Felii petroliere din Malvine;
Adânci şi nesecate viituri
De aur negru, cum ţi-s ochii muri!

Ţi-aş cumpăra, de-aş fi parlamentar,
O oază liniştită prin Qatar
Sau prin Dubai un zvelt zgârâie-nori
Să-mpungă cerul în vezică, uneori.

Dar flota Majestăţii Sale, Doamna mea,
N-o să mă lase-n veci să-mpart ceva
Şi nu-s parlamentar, mi-e portofelul gol,
N-am bani să cumpăr prostamol;
De unde oază liniştită, vilă?
Nu pot să-ţi cumpăr măcar o cămilă...

Şi totuşi, hotărât să-ţi fac un dar
O să-ţi trimit la poartă un măgar,
Purtător de lună şi de stele
Adus de picioarele mele.

[gina zaharia]

Bravo! :)))

[Vasilisia Lazăr]

:)))

Cred că e cel mai valoros dar. Ce petrol? Ce zgârie-nori? Ce cămilă? Ce să facă cu ele?

Felicitări!

[Ion Lazăr da Coza]

Ce-i mai sfântă ca autoironia?

Prețuire,

da Coza

[Sofia Sincă]

În acest caz, da! Îți dau dreptate... un măgar frumos, dar cam aiurit! :))

drag de tine,

Sofy

[nicolae vaduva]

Mulţumesc, doamna Sofy! Problema este că eu nu mă consider un poet umoristic; vorba lui Caragiale: eu ,domnule,  sunt un tragic! Doamna mea o fi găsit măgari, dar ca acesta niciunul: are 183cm, într-o mână duce luna, în celălaltă stelele iar în spate poartă cerul celor mai săraci dintre poeţi.  Cu multă stimă şi recunoştinţă...

[nicolae vaduva]

Mihaela, mulţumiri, pentru constanta prezenţă pe pagina mea !

[nicolae vaduva]

Mulţumesc, doamna Valeria!

[Sofia Sincă]

Bravo! M-am umplut de frumos și de veselie. Ce bine că sunt și poeți umoristici. Este a doua poezie în care relaxarea este la ea acasă...

Auzi? Dar, apropo... ce să facă cu măgarul? O fi găsit destui la viața ei... :))

Cu încântare,

Sofy

[Mihaela Popa]

:))

ludic!

[Valeria Merca]

Marinimos, Poetul!

Admiratie!