Crezi c-o să-mi cadă steaua?…

[Dumitru Ichim]

 

Crezi c-o să-mi cadă steaua
după plimbarea ultimă sub tei,
tăindu-mi numele cu-o dungă,
hoțește c-am fugit din catalog?
Va trebui să-aștepte, cât mă rog,
lumina îndărăt ca să-i ajungă.

De unde-ați scos povestea,
dragii mei,
cu steaua căzătoare?
Cum e firesc ca pentru fiecare
neghiob
cerescul colier ca să-l știrbești
chiar și cu-n bob?

Oh, dacă-ar fi așa,
aș regreta
de naștere, de umbră, de cuvânt...
Dar totuși parcă n-ar strica,
gramatical movilei de pământ,
ultimul punct să fie pus corect,
așa cum mi-am dorit,
nu chiar cu-o stea,
ci doar de visul ei,
abia șoptit
de primul fulg de nea.

[Dumitru Ichim]

Mulțumesc, Corina, pentru vizită și comentariu

[Corina Militaru]

Îmi place! :)

[Ion Lazăr da Coza]

„Minusculele ne duc la niște litere dintr-un anumit alfabet.” Dar în niciun caz la semnul întrebării, care nu trebuia pus acolo! Asta era ideea!

[Dumitru Ichim]

Hâtru cum sunt, domnule Ion Lazăr da Coza, ascultam la sfatul dumneavoastră că după punctele de suspensie nu se mai pune nici un semn grafic sau de punctuație. Explicația: Dumnezeu e alfa și omega! Minusculele ne duc la niște litere dintr-un anumit alfabet. Ergo, depinde ce alfabet folosim. În ebraică ultima literă e Tau, în limbile europene e Z, în greacă e omega. Asta ca o glumă.

[Dumitru Ichim]

Mulțumesc, doamna Sofy, pentru plăcerea acordată lecturii. De asemenea, pentru sugestia de a schimba pe CERESCUL COLIER CA SĂ-L ȘTIRBEȘTI cu CERESCUL COLIER SĂ ÎL ȘTIRBEȘTI. Gramatical aveți dreptate. Să credem în stele? Nicidecum. Nici măcar de ar fi vedete, cu atât mai mult...stars, cum li se zice acum, acasă, în România.

[Ion Lazăr da Coza]

După punctele de suspensie nu se mai pune niciun semn grafic sau de punctuație! Explicație: Dumnezeu e alfa și omega! Dincolo de omega mai e ceva?

Ca să fiu prozaic, steaua căzătoare e o pietricică, venită din cosmos, care atunci când intră în atmosfera terestră, prin frecare, se aprinde și arde. În concluzie, cerescul colier nu se știrbește. :)

Poezia m-a dus cu gândul la „Gorunul”, Blaga. Incontestabil, e originală și valoroasă!

da Coza

[Sofia Sincă]

La steaua care-a răsărit
E-o cale-atât de lungă,
Că mii de ani i-au trebuit
Luminii să ne-ajungă.

Poate de mult s-a stins în drum
În depărtări albastre,
Iar raza ei abia acum
Luci vederii noastre. M.Eminescu - La steaua

Aceste versuri mi-au venit în minte din primele rânduri ale dvs.

cerescul colier ca să-l știrbești - cerescul colier să îl știrbești

Prin urmare să credem în stele. Visul să îl transformăm într-o forță neînvinsă.

Am citit cu plăcere,

Sofy

[Dumitru Ichim]

Mulțumesc frumos Adelaide pt. vizită și comentariu

[Valeria Merca]

...

''ultimul punct să fie pus corect,
așa cum mi-am dorit,
nu chiar cu-o stea,
ci doar de visul ei,
abia șoptit
de primul fulg de nea.''

Admirativ!