nu cere ajutorul umbrei
te va privi ca pe un nimic
şi asta pentru că
nu încerci să faci ceea
ce ştii mai bine
nu există ierburi de leac
pentru lene
iubire
blesteme şi nici pentru moarte
nu există
nici alte posibilităţi
când dorinţa devine
un cuib părăsit
de vrăbii
şi
ambele braţe îţi sunt amputate
de frică în interiorul tău creşte o umbră
singura cu ochii de piatră
ce creşte
tot creşte...
nu-i cere ajutorul
te va privi ca pe un nimic
Adaugă un comentariu
Vasilisia Lazăr (da Coza),
bucuria mea de suflet a fost şi este momentul încare întâlnesc oameni deosebiţi aşa cum sunteţi voi, buni şi curaţi la suflet.
sunt onorat!
cu sinceritate,
t.dume,
Ana Cîmpeanu ,
mă bucră trecerea ta dar şi radiografia pe care ai făcut-o textului. bine punctat.
mulţam fain!
Valeria Merca,
desigur că trecerea anilor ne obligă la maturitate.
tare mulţam pentru aprecieri
cu drag,
Mie mi se pare un poem al renunțării, o radiografie a neputintei, a predării in fața destinului implacabil. Bine scris, bine construit, bine gândit.Am citit cu interes
Un poem mobilizator. Nimic în plus, nimic în minus. Admirație! Dar și bucuria de a vă citi aici.
Sensibilitate și maturitate poetică.
Poezia mi-a amintit despre o zicere aparținătoare lui Lucian Blaga în Elanul insulei: Umbra este o punte pe care lumina ne-o dăruieşte ca să trecem cândva peste ea în ultima noapte.
Am citit cu mare drag,
J' Arrive!,
încântat de trecere şi semn
multă stimă,
Camelia Ardelean,
mulţumesc frumos pentru trecere şi semn
să ne citim cu bine!
Ne poate urmări însă umbra acestui sensibil poem...
J' Arrive!
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: Lazăr Vasilisia
(CEC Bank)
*
DONATORI,
începând cu septembrie 2020:
© 2021 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE