Gând mocnit *

Se scurge apa chioară din ciubere...

De unde vin și încotro mă duc,

De nu găsesc Cuvântul să-l traduc

Și-apoi să-l scot luminii…

pe cer moțăie luna de ceară

broaștele-ngână ruga de seară

ciorile-n nuci caută-n pene

vremea de mâine...

lacul și-a uns obrazul cu smoală

sălcii jelesc cu capul…

Pământul mut se-aude cum vibrează

sub ropotul copitelor de ploi;

Și-o frunză spânzurată pe trifoi

își colorează trista metastază.…

Sfinți fără de sinaxar,

Cu privire prea-blajină,

În hlamide de lumină,

Ne așteaptă la hotar.

Încă tăinuiți sub var,

Din icoane ce-o să vină,

Sfinți fără de…

Domnea o liniște peste pământ

de se-auzea cum se înalță iarba…

Privesc la plopii,-n pâlcuri, ce-și tremură frunzare

De pe nisipuri albe,…

câteodată unele versuri rămân agățate prin copaci…

Un foc de dor mă-ncearcă delirant

prin ochii tăi adânci, gustând senin…

În luciul trist al apei se risipesc copaci,

cînd trece un răsuflet de stol…

Am strâns în pumn pământul plămădirii

și parcă reavănul din el îmi murmura:

,,Ia plugul, trage-mi brazde prin vertebre

și-nsămânțează veșnicia-n pâinea…

Din pădurile odrise,

ochi căprii, prin ochi de frunze,…

Se zbate-o frunză peste ape dulci,

asemeni unei lumi necardinale,…

condus de muze,

c-un ucaz,

între  urale și-aclamații,

o iau încet, spre…

Act de prezență*

Nu-i piatră să nu fie răsturnată,

Nu-i val nedestrămat de câte-un mal!

Lumina ferecată-ntr-un…

Pe naltele cătune și obcini românești

e-atâta liniște, încât se-aud vlăstarii…

Hipnoticii zori în purpură-mbracă

altarul din curgerea lunii;…

Par stâncile din Éire* fantastice menhire,

peste talazuri de ocean și amintire;…

Prin templul măștilor profund uitate

m-avânt cu pasul cerbului de nori,…

Nu m-aștepta la pragul nostalgiei,

Și nu te-ncrede-n slaba mea natură.

Tot ce-a fost slab am ars demult în ură,

Iar restu-am pus în scrinul poeziei...

Nu mă…