Când n-au fost cuvinte, s-a cutremurat

Pământul sordid și ateu,

Iar cerul comise întâiul păcat

Și-atunci s-a născut Dumnezeu.

Microbii și viermii cu cili…

Am încheiat un secol de iubire

pământul plânge ca fiind al nimănui

regretul tău la porţile unui suflet de floare

ofileşte încet ca o sângerare de sân

nopţile rup bucăţi de…

am o zestre de început

ca foame turnată-n focul sângelui

un ţipăt rostuit de mâinile trezirii

îi întăreşte circuitul

cineva mi-a spus…

Tristețile tale

adunu-le

sub stea de-nceput…

Vânam , cândva, un vis cu gene blonde          Mă-ndrăgosteam mereu de fete blonde

 Florin…

sunt aici, în roata de tors a lumii,

în umbra cuvintelor scrijelite

pe cerul întrebător al plecării mele,

căzut pe zvâcnetul fragil al ierbii

legănate deasupra amintirilor…

nu doar prin iluzia ce-mi îmbracă orele

te pot slăvi

dar şi pe drumul ce se mişcă pe sub tălpi

când dau să rămân în mine

iar el fuge să…

Acum voirea hazardului este fileu.

De o parte și alta,

pântecele ideilor voastre 

ca niște mingi cu traiectoriile sterpe.

Sila Lui Dumnezeu…

De unde vii, mărită Poezie?

Din ce fel de părinţi ai fost zidită?

Râvnit popas, sfinţită-mpărăţie

E casa ta, în aur poleită!

Să-ţi fie  codru'  verde…

Am legat umbra copacilor de umeri

să pot muta pădurea mai aproape de tine

uneori lăstarii apar în anotimpul primului gând

şi chiar sub zăpadă ghioceii au culoarea ochilor…

Aho, aho, poeţi-fârtaţi

Staţi pe site şi nu mânaţi

Chiar de gându-i la…

Când primii oameni au muşcat din soare,

le apăru şi umbra la picioare.

Iată trup…

Te-ai întors

timp ce am fost

să-mi tulburi împăcarea

 cu cea care sunt

atâţia de “dacă”

 nasc clipele trecute

n-ai puterea să mă…

Copacii sunt făcuți

după chipul

și-asemănarea omului.

Numai ei știu

să se joace

de-a îndrăgostiții:

O, câte frunze

au pentru…

Îndrăgesc noaptea

tăcută-învăluire

când păsări de lumină

prind…

Nouă luni i-a trebuit pentru drum

lui Gavriil

s-ajungă-n Betleem,

dar steaua a ajuns și mai târziu.

Acum

aștepta la rând, în spatele…

iarna de bumbac nu ne mai grațiază

dincolo de zăbrele gardienii joacă table

un zar se rostogolește pe stradă

norocul nostru călcat în picioare…

Am fost mereu îndrăgostit de clipă

chiar dacă m-a trădat de multe ori,

şi-n zborul meu cu-o singură aripă

îi căutam mireasma printre nori.

Singurătatea-n doi e-apusul…