(în cocon fluturele țipă)…

locuiește undeva în centrul inimii

are un imperiu

totdeauna râvnit de hoți

din care îndepărtează păianjenii zeloși

uneori adună concerte într-o…

ai întins mâna

mi-au crescut straie de poveste

uşor

am alunecat

pas în doi

intrigând curteni de ceară

în urma noastră

răsărituri dospite

de…

Duc pâinea mea rănită la templul neputinței,

zăpezi din arsul sânge pocalul îl răsfață. 

Amețitoare piscuri cresc scările ființei, …

și se făcea că eram virgulă-ntre puncte

neghina tolerată în lanul de orez

voioasă bocitoare a verilor defuncte

tiveam albul zăpezii cu griuri…

Of, inimă nebună și-nțeleaptă,

De ce nu-mi spui când pleci și uiți să vii,

Te-am așteptat c-o cheie-n mâna dreaptă,

Să te încui în șapte…

aştept ca omul bun să fie expulzat

precum un făt

din propria toleranţă

să emită decretul

ce interzice folosirea inimii

drept armă atomică

icoană…

Mama mea locuieşte în aer.

Dimineţile, când vrea,

Îşi aminteşte de mine

Si-mi toarnă-n ceţuri

Ceai verde.

Știe că-mi place.

Atunci stăm la poveşti

Doar noi…

Azi călătoresc în mine, renăscută din Piave,

Și înot ca o sirenă printre visele-mi de lut,

Înarmată cu solstiții reciclate din Mohave,

Sunt, prin venele-mi de sticlă, încercat…

De pleci spre nord, închide ușa bine,

Eu mai rămân să-ngrop un foc nestins,

Întotdeauna de la soare vine

Și are către mine drum întins.

Să-mi lași o amintire…

curs de miracole…

copilul meu

cine m-a uitat în trupul acesta

obosit

şi bătrân?

sunt o păsăre fără cer

fără aripi

priveşte

toate străzile 

pe care le…

din ce…

Sunt bolnavă, azi, de poezie,

Rimele îmi țiuie-n ureche,

Când încrucișate, când pereche,

Izvorăsc mereu din fantezie.

Mult mă minunez că mai…

şi alături de mine

eu cea văzută mai înţelept

eu cea de-a doua zi

din umbra căreia pământul bea apă

adăpând floarea

restul rădăcinii solicită…

VII.

Peste piatra gri

Umbrele înserării –

Şuieră vântul

VIII.

Dangăt de clopot

Pietrele nemişcate –

În lume,…

Așază-te pe iarba asta de mai, am câteva stele în păr,

culege-le, să le avem la drum,

poate vom străbate nopți polare, ori vom mitui tăceri boreale

așa încât vom zăbovi cât să…

Cocorii pleacă

În mâna shogunului

Ceaşca…

Poeţii au perle în ochi

când vorbesc

despre iubire,…

copacul meu a-nflorit…

Iubita mea are umbra sfioasă și ușoară

în zori de zi ea se îmbracă în mireasă, soarele o pătrunde

la subsuori și în mijlocul ei subțire.

Ea se lasă pe iarbă ca un văl, abia dacă…