Tratat de poichilotermie

[Ion Lazăr da Coza]

Tratat de poichilotermie

 

          Motto:

          Gustând păcatul, suntem oameni.

          Altfel

          Ce s-ar face, cu atâţia îngeri, Dumnezeu?

 

 

Puteam să ucid ca mercenar plătit

de magnaţi putrezi

sau de vreun guvern psihopat

ca ei să impună

ideologii,

sau fantoşe de regi, de preşedinţi, de parlamente...

Paşnic, puteam să fiu ucis

de vreun evlavios misionar care-aş fi fost...

Am ales calea de mijloc –

respir tămâia iadului

şi pucioasa din candela popii.

 

 

[Ion Lazăr da Coza]

Ca de obicei, Mihaela, debordezi de optimism. :)))

[Mihaela Suciu]

:)) În cazul de față, zic eu, am mers pe logică și nu pe impresii. Mă bucur, însă, dacă ai zâmbit...

În rest, străduiește-te, poate vei fi... :)))

[Ion Lazăr da Coza]

Mulțumesc tuturor vizitatorilor acestei pagini care au lăsat ori nu un semn!

Prețuire,

[Ion Lazăr da Coza]

Așa ar fi înțelept, Mihaela, însă ți-am dat măcar o clipă impresia că aș fi?

:))

[Ion Lazăr da Coza]

Draga mea Lisia, poezia aceasta, cu poichilotermia, e datată 23 feb. 2014. După ce postarea va ajunge la subsol, promit s-o uit.

Cu o condiție - nu mai face din cameră o saună! :)))))))))

[Ion Lazăr da Coza]

Valeria, în viață, calea de mijloc e soluția optimă. În poezie, ce bine ai remarcat, trebuie să fie cu totul altfel... 

Măcar să ne străduim...

Drag,

[Ion Lazăr da Coza]

Dacă zici tu, Gina...

Drag,

[Ion Lazăr da Coza]

Cum zici tu, Nikol.

Drag,

[Mihaela Suciu]

Alegând calea de mijloc, conform motto, ești un înger de om, Ioane!

[Ion Lazăr da Coza]

:))) Drag de dragul tău comentariu, Ana C. Ronescu!